Asociațiile Țara Celor Trei Crișuri, Emanuil Gojdu, Aurel Lazăr, Cultură în Mișcare, în parteneriat cu Templul Francmasoneriei din Oradea și Oradea Heritage, vă invită în 23 februarie la evenimentele ocazionate de Conferința „Educație și societate. Francmasoneria în contextul lumii moderne”.
Invitaţii conferinţei sunt: Cătălin Turliuc din Iaşi, profesor – doctor, membru în Academia Română, Filiala Iași; Cristian Moșneanu din București, istoric, autor; Alexandru Rufanda din Londra, istoric al Francmasoneriei, autor, Bolton University şi Ovidiu Lazăr din Iași, conf. univ. dr. la Universitatea de Artă George Enescu, regizor la Teatrul Național din Iaşi.
Primul eveniment va fi susţinut la Templul Francmasoneriei Oradea, Str. Armatei Române, 4. Este vorba de lansarea volumului „Conspirație și democrație. Extremisme și antifrancmasonerie în România precomunistă”, care îi are ca autori pe Cătălin Turliuc, Cristian Moșneanu şi Alexandru Rufanda.
[eadvert]
„Francmasoneria va fi mereu înțeleasă diferit de adepții săi versus cei din afara acestei structuri care au percepții diferite asupra «secretului» și rostului acestuia. Francmasoneria și inițiații ei nu au secrete (ritualurile, învățăturile, valorile și principiile ei sunt de mult publice prin tipărire și răspândirea lor inclusiv în social media) și nici nu folosesc îndeobște acest termen, ci vorbesc despre arcane. Termenul arcană a fost definit la începutul epocii moderne ca fiind «un lucru secret, necorporal și nemuritor, care nu poate fi recunoscut de om altfel decât prin experiență»”, se punctează în prezentarea cărţii.
Universul masonic
Conferința „Educație și societate. Francmasoneria în contextul lumii moderne” se va desfăşura la Sinagoga Sion începând cu ora 17:00. Pentru început, Cătălin Turliuc va vorbi despre „Francmasoneria între universalism și specific național”.
„Francmasoneria are și a avut încă de la geneza sa modernă un dublu aspect care poate părea celor neinițiați un adevărat paradox: este un universalism prin valorile și principiile care stau la baza sa și, în același timp, cultivă identitatea și cultura națională, valorile sale specifice și toată contribuția acestora la patrimoniul cultural mondial”, subliniază invitatul, care pune întrebarea: „Care ar fi valorile încadrabile universalismului francmasonic?”. Acestea pot fi rezumate la bunăvoință, ajutorare, onestitate, iertare, loialitate, responsabilitate și prietenie.
Cătălin Turliuc va vorbi despre universul masonic, legat de căutarea adevărului prin toate formele de cunoaştere, de susținerea concretă a drepturilor și libertăților individuale, de promovarea valorilor democrației liberale, de promovarea valorilor naționale prin susținerea și afirmarea culturii înalte și populare.
Francmasoneria în presa comunistă
Cristian Moșneanu şi-a ales ca subiect „Francmasoneria în presa comunistă din România”. Tema aleasǎ pentru prezentare a apărut ca o consecinţă a căutării răspunsului la întrebarea dacă, odată cu apariția regimului comunist și, implicit, la scurt timp după interzicerea francmasoneriei, s-au mai regăsit în presa din România articole referitoare la această asociațiune. Acest demers vine ca o continuare firească a altor studii privind abordarea subiectului francmasoneriei în presa din perioada interbelică, precum și din timpul Primului Război Mondial.
„Departe de a putea fi considerată o abordare exhaustivă, studiul se bazează pe cercetarea colecțiilor de presă din perioada 1945-1989, pe care le-am considerat relevante din punct de vedere al impactului asupra publicului. După identificarea articolelor legate de subiect, obiectivul pe care ni l-am propus a fost acela de a analiza în ce fel de publicații se regăsesc astfel de scrieri. Acestea erau în mare parte publicații de cultură, ceea ce nu e surprinzător având în vedere faptul că acest tip de publicaţii erau instrumente-cheie în propaganda promovată de Partidul Comunist Român pentru impunerea propriei ideologii”, precizează Cristian Moșneanu.
Cine a fost Nicolae Păulescu
Alexandru Rufanda va aborda tema: „Nicolae Paulescu – omul din spatele măștii academice”. Nicolae Păulescu, profesor de fiziologie al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, este cel care, în 1921, a descoperit pentru prima oară insulina, hormonul secretat de pancreas, eficientă în reducerea hiperglicemiei. Acesta a folosit insulina în tratarea diabetului. Dar munca sa de 30 de ani a fost furată de doi tineri canadieni care au şi primit în 1922 Premiul Nobel în dauna lui Păulescu.
„Ridicat în slăvi pentru reușitele sale academice, invocat de către conspiraționiști în teoria furtului descoperirii insulinei, blamat de cei care au avut de suferit de pe urma prigoanei legionare, suspectat că ar fi fost francmason, adulat de către naționaliștii radicali – cine a fost de fapt Nicolae Paulescu, omul din spatele titlului academic? Pornirile sale antimasonice, îndârjirea de care a dat dovadă în combaterea Francmasoneriei aveau drept mobiluri ascunse vaste teorii conspiraționiste și o ură atroce față de etnicii evrei, pe care îi considera a fi responsabili pentru toate problemele care se abătuseră asupra României”, punctează Alexandru Rufanda.
Încrederea în Cuvânt
Cel de-al patrulea invitat, Ovidiu Lazăr, a ales să vorbească „Despre cuvânt, fundament al educației”, despre neîncredera în cuvânt, care a adevenit cronică.
„Pentru Masonerie, Cuvântul are virtuți ritualice, dar și profunde semnificații esoterice. În Evanghelia după Ioan, una din cărțile de capatâi ale Masoneriei, se spune ferm: «La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și toate din ce s-au făcut prin El s-au făcut.» Așadar, Cuvântul este Viață, are conținut ontologic, dar este și o cale esențială de cunoaștere. Prin încrederea în Cuvânt, oamenii devin mai buni, învață să se cunoască și pot să comunice autentic. Într-un fel sau în altul, Cuvântul ne modelează destinele umane, dar conferă și stabilitate în interiorul Frăției”.
La evenimentele ocazionate de Conferința „Francmasoneria în contextul lumii moderne” accesul este gratuit.
Program
– 14:30 – 15:30 – Tur ghidat în Muzeul Francmasoneriei. Muzeul Francmasoneriei Oradea, Str. Armatei Române, 4.
– 15:30 – 16:30 – Lansare de carte, C. Turliuc, C. Moșneanu, A. Rufanda – „Conspirație și democrație. Extremisme și antifrancmasonerie în România precomunistă”. Muzeul Francmasoneriei Oradea, Str. Armatei Române, 4.
– 17:00 – 19:30 – Conferința „Francmasoneria în contextul lumii moderne”. Sinagoga Sion Oradea, Str. Independenței, 22.
Trimite articolul
XLegat de perioada comunista, recomand filmul Horea din 1984.