Consiliul Judeţean Bihor va deveni, de la anul un super-Consiliu Judeţean, ca urmare a descentralizării operate de Guvernul Ponta, la iniţiativa vicepremierului Dragnea. Mai multe instituţii, ce ţineau de Guvern, vor trece, de la anul, sub comanda directă a trio-ului Popa-Mang-Kiss, ce conduce Consiliul Judeţean. Pare că şi asperităţile dintre cei trei s-au disipat, Ioan Mang declarând ieri că, împreună cu vicepreşedintele Kiss, va primi atribuţii de la Cornel Popa, o dată ce vor fi preluate instituţiile guvernamentale. CJ primeşte agricultura, sănătatea, mediul, cultura, tineretul şi sportul. Guvernul îşi păstrează instituţiile de control, dar şi cele privind ordinea publică şi pentru situaţii de urgenţă.
Primăria Oradea ia în ograda sa Clubul Sportiv Crişul, la propriu şi la figurat. Sub comanda lui Bolojan intră şi LPS Bihor şi clubul sportiv de la Colegiul Mihai Eminescu. Primarul Ilie Bolojan nu ascunde faptul că, o dată ce va primi efectiv CS Crişul în subordine, acest club va deveni, în fapt, una cu Clubul Sportiv Municipal. Bolojan se declară susţinător al descentralizării, chiar dacă nu crede că aceasta reprezintă „un panaceu universal”. Mang salută iniţiativa Guvernului, în timp ce Cornel Popa nu se arată deloc entuziast.
Atât Ilie Bolojan cât şi Ioan Mang deschid, încă de pe acum, pista reducerilor de personal, pentru optimizarea activităţii acestor instituţii pe care le vor prelua autorităţile judeţene şi locale.
Guvernul trece o serie de instituţii publice din subordinea ministerelor în cea a autorităţilor judeţene şi locale. Este iniţiativa vicepremierului Liviu Dragnea, pentru care Cabinetul Ponta şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului, marţi.
Raportat la judeţul Bihor, Consiliul Judeţean primeşte în ograda sa cele mai multe instituţii, de la agricultură-pescuit, sănătate, mediu, cultură, tineret şi sport.
Pe lângă Clubul Sportiv Muncipal, Primăria Oradea mai primeşte şi CS Crişul, Liceul cu Program Sportiv Bihorul şi Clubul Sportiv Şcolar (CSŞ) existent la Colegiul Naţional Mihai Eminescu. Aşa cum şi primăriile din Salonta, Beiuş, Aleşd şi Ştei primesc, la rându-le, cluburile sportive şcolare din aceste localităţi.
Controlul, tot la Guvern
Guvernul îşi păstrează, însă, instituţiile de control. Cu excepţia inspecţiei sanitare, care a trecut la consilii judeţene. Printre instituţiile majore regionale şi judeţene pe care Guvernul şi le păstrează în subordine sunt cele din domeniul finanţelor, poliţia-pompieri-jandarmi, direcţiile silvice, casele de asigurări de sănătate, vămile, garda de mediu, APIA etc.
„Descentralizăm şi instituţii şi resurse financiare şi în acest fel putem să facem aceste instituţii funcţionale şi aleşii lor responsabili (…) Ne dorim scurtarea lanţului decizional(…). Ne propunem reducerea distanţelor administrative. În acest fel, cetăţeanul nu mai trebuie să ajungă la Bucureşti, ci trebuie să meargă la autoritatea locală spre care descentralizăm”, a motivat acest demers premierul Ponta, în Parlament. Chiar dacă a eludat votul parlamentarilor şi de această dată, au fost acceptate 568 de amendamente din cele 2.040 depuse în total de aceştia la proiectul de lege. Ieri, preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang, a ţinut să sublinieze acest lucru: „De obicei, angajările de răspundere pe o anumită lege sau ordonanţă se făceau fără a se aproba amendamentele. Acum, însă, peste 500 au fost acceptate, ceea ce înseamnă că a fost o deschidere din partea Guvernului, în acest sens”. De altfel, tot ieri, deputatul UDMR, Cseke Attila, se lăuda cu faptul că, printr-un amendament, a reuşit ca taxele percepute de Agenţia pentru Protecţia Mediului să rămână în plan local, constituind sursă de venit pentru judeţ.
Cornel Popa, sceptic
Chiar dacă primeşte o putere sporită prin această lege, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, nu exultă. Dimpotrivă, se arată îngrijorat că pe viitor Guvernul va lăsa şi asigurării fondurilor pentru aceste instituţii exclusiv în sarcina celor din plan local. Chiar dacă o dată cu instituţiile au fost transferate şi bugetele acestora, pentru 2014, către autorităţile judeţene şi locale. „Lăsaţi-mă să fiu un pic sceptic. Singur, anul viitor va fi resursa bugetară, dar după aceea se vedem. Problema noastră este pentru a şi crea funcţionalitatea acestor instituţii din subordinea noastră. Să avem şi banii necesari bunei lor funcţionări. Nu prea îmi ardea buza pentru asemenea lucruri, chiar dacă salut orice fenomen de descentralizare”, transmite Popa, care crede că mai multe instituţii trebuiau transferate către primării! „Se putea mai echilibrat. Trebuia văzut care trebuia către primării şi care către consilii judeţene. Acum ar fi cam târziu de discutat”, spune şeful CJ Bihor. Acesta are o nemulţumire şi faţă de transferul taberelor şcolare, observând că au fost transferate la judeţ doar acelea în stare proastă. Nu şi cele reabilitate deja. „Nu avem Şuncuiuşul, nu avem Oradea. Ceea ce era de gestionat mai bine. Pe acestea le ţin la minister”, constată Popa.
Reduceri de personal
Vicepreşedinte la Consiliul Judeţean, Ioan Mang nu este la fel de îngrijorat ca şi Cornel Popa.
„Pentru anul 2014 este o măsură tranzitorie, cu anexă la buget, unde fondurile sunt prevăzute către autorităţile judeţene. Apoi, corect ar fi să se regândească acest Cod Fiscal, pentru ca banii să rămână direct în teritoriu şi nu să fie ulterior redistribuiţi de la Guvern spre consiliile judeţene”, opinează şi optează Ioan Mang.
Ioan Mang preconizează reduceri de personal, o dată ce aceste instituţii vor trece în plan local. „Este posibil să avem reduceri de personal, prin noile organigrame, ce vor fi aprobate de Consiliul Judeţean”, anunţă Mang. Vicele de la Judeţ dă exemplul suprapunerii compartimentului de mediu de la CJ Bihor cu Agenţia de Protecţie a Mediului, care vine tot la CJ. Aici, indică Mang, vor dispărea nişte posturi.
Opoziţie împărţită
Deşi în Opoziţie, UDMR susţine descentralizarea, pe care a promovat-o şi când era la Putere. În schimb, PDL a lipsit de la procedura asumării de răspundere. Portocaliii blamează descentralizarea lui Ponta şi Dragnea, considerând că, de fapt, se realizează o întărire a puterii „baronilor locali”. Şeful PDL Oradea, Cristian Puşcaş, declara recent că este posibil ca aceste instituţii să fie folosite, la anul, pentru atragerea de fonduri în campaniile electorale.
Tot sportul la Primărie!
ORADEA. Pe lângă CSM, Primăria Oradea primeşte CS Crişul, LPS Bihor şi CSŞ CN Mihai Eminescu. Primarul Ilie Bolojan admite că va dori optimizarea activităţii acestor cluburi şi că vor fi reduceri, o dată ce CSM şi Crişul vor funcţiona, practic, ca un singur club. „Va fi o singură entitate, deoarece dorim să ne dezvoltăm în formă integrată. Ca principiu, în mod evident că se va reduce foarte mult componenta administrativă. Ce este personal auxiliar, nu îl vom mai menţine. Cei ce se implică direct, sportivii şi antrenorii rămân. Cât despre ceilalţi, vom vedea cum optimizăm funcţionarea. Aşa a fost şi la spitale, în Primărie şi în companiile din subordinea Primăriei”, transmite primarul Bolojan un semnal spre directorii din clubul Crişul, suprapuşi de către minister. Edilul-şef spune că în luna decembrie directorul CSM, Florin Birta şi directorul Crişul, Ionel Bungău vor trebui să vină cu o soluţie pentru optimizarea activităţii sportului municipal.
FACT BOX
Instituţii descentralizate
Iată lista instituţiilor ce trec din subordinea ministerelor în subordinea autorităţilor judeţene şi locale:
La Consiliul Judeţean Bihor:
Direcţia Agricolă – 15 angajaţi
Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional – 7 angajaţi
Palatul Copiilor şi Elevilor Oradea – 61 angajaţi
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor – 35 de angajaţi
Lacurile de la Cefa, Mădăras, Nojorid şi Avram Iancu, transferate de la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură
Direcţia de Sănătate Publică Bihor – 94 angajaţi + 21 de angajaţi la centrele de aparatură medicală, alţi 9 angajaţi la policlinicile cu plată
Oficiul judeţean de studii pedologice şi agrochimice – 10 angajaţi
Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport (inclusiv taberele şcolare Roşia, Urviş, Nucet, Bratca) – 14 angajaţi
La Primăria Oradea:
LPS-CSŞ Bihorul – 23 angajaţi
CSŞ CN Mihai Eminescu – 2 angajaţi
CS Crişul – 21 angajaţi
Primăria Beiuş:
CSŞ Colegiul Naţional Samuil Vulcan – 3 angajaţi
Primăria Salonta:
CSŞ Colegiul Naţional Arany Janos – 2 angajaţi
Primăria Ştei:
CSŞ Colegiul Naţional Avram Iancu – 2 angajaţi
Primăria Aleşd:
CSŞ Colegiul Tehnic Alexandru Roman – 1 angajat
Citiți principiile noastre de moderare aici!