“Deputatul Gheorghe Bogdan – Deşi a promis, nu a participat la niciuna dintre cele două runde de discuţii”. „Deputatul Ioan Roman – În ciuda asigurărilor ferme, nici el nu a onorat cu prezenţa întâlnirile cu activiştii ce susţin cauza Roşiei Montane”. „Deputatul Sonia Drăghici – A declarat, de la bun început, că nu va lua parte la discuţii, deoarece nu şi-a format încă un punct de vedere cu privire la acest subiect”. Rândurile de mai sus sunt extrase dintr-un comunicat de presă remis de Grupul de Acţiune pentru Roşia Montană – Bihor, ce a iniţiat proteste anti-cianuri în Oradea. Aceste întâlniri au avut loc la birourile senatoriale, respectiv la sediul Centrului Regional de Supraveghere Ecologică (CRSE) Munţii Apuseni, din Piaţa 1 Decembrie, în cazul deputaţilor.
„Remarcăm poziţia laşă a deputaţilor PSD”, declară Cătălin Popa, de la Academia Civică. „Senatorul Bodog e oarecum excepţia, dacă există aşa ceva în cadrul PSD. Am înţeles de la domnia sa că nu e împotriva exploatărilor cu cianuri la Roşia Montană, ci mai degrabă împotriva modalităţii de realizare a acestui proiect”, a afirmat şi Ioana Lucaciu, de la CRSE Munţii Apuseni. Însă Cătălin Popa l-a sancţionat pe Ioan Mang pentru nuanţarea poziţiei sale faţă de proiectul RMGC. Aceasta după ce, iniţial, Mang se pronunţase împotrivă, la fel ca şi premierul Ponta.
Pe lângă deputaţii PSD, nici ministrul Lucia Varga (PNL) nu a partipat la discuţii. Toţi ceilalţi parlamantari au făcut-o. În ultima întâlnirilor cu aleşii, Grupul de Acţiune pentru Roşia Montană (GARM) – Bihor a concluzionat că majoritatea acestora se opun proiectului de lege iniţiat de Guvernul Ponta. „Proiect care, în opinia noastră, serveşte exclusiv intereselor companiei RMGC”, arată Grupul de Acţiune.
GARM Bihor anunţă însă că va urmări votul parlamentarilor bihoreni şi, „dacă va fi necesar, nu vom ezita să sancţionăm public orice schimbare de poziţie”.
Chiar Gold-ul anunţă dezastrul!
Miercuri, Cătălin Popa s-a folosit de documentele RMGC, postate pe www.rmgc.ro, pentru a pleda împotriva proiectului. Popa a arătat că proiectul ar da cel mult 680 de locuri de muncă, mult prea puţin în comparaţie cu distrugerea ireversibilă a mediului. „În momentul închiderii, barajul şi îndiguirea vor modifica în mod semnificativ topografia Văii Corna şi vor schimba permanent modul şi capacitatea de utilizare a terenului aferent reprezentând o sursă permanentă de poluare cu
cianuri şi ape acide”. Este un extras din impactul de mediu asupra peisajului din zona Roşia Montană, postat pe site-ul companiei exploatatoare (http://www.rmgc.ro/Content/uploads/uploads_eia/impactul-potential/peisajul/04.7-Peisajul.pdf).
„Pe cale de consecinţă, despre ce fel de dezvoltare durabilă putem vorbi în cazul acestui proiect, care s-a întinde doar pe durata a 16 ani şi care ar lăsa în urma sa un deşert uman şi ecologic? Care va fi rata şomajului în zonă la terminarea exploatării, nu cumva 100%? Cine va face investiţii într-o zonă dominată de halde de steril şi lacuri cianurate, pline de ape acide? Dumneavoastră v-aţi duce în vacanţă într-o asemenea zonă?”, întreabă Cătălin Popa, care e convins că la finalizarea proiectului RMGC, la Roşia Montană va fi „un mic Cernobîl”. La rândul său, Paul Iacobaş (CAPDD) crde că dacă la Roşia începe proiectul, zona va fi o destinaţie perfectă pentru „turism de sinucidere”. „Va fi o nişă pe piaţa turismului şi noi, România, am putea fi lideri europeni aici”, face o glumă amară Iacobaş.
Citiți principiile noastre de moderare aici!