„Selina plăteşte salarii la o mie de
angajaţi, şi taxe şi impozite la stat de
48 miliarde în fiecare lună, în
condiţiile în care anul trecut am avut o
cifră de afaceri de 2.000 de miliarde de lei
vechi. O parte din deconturi asigură activitatea
la destui furnizori. Astfel de realităţi sunt
cunoscute la nivel guvernamental, iar politica
ministerelor e să încurajeze folosirea
lichidităţilor, pentru că banii
disponibili trebuie să circule. Însă nu
ştiu cum pot merge înainte proiectele
judeţului cu un preşedinte ca
Ţîrle. CJ Bihor a luat de la BCR un credit
de 500 miliarde de lei vechi pentru amenajarea
Muzeului, iar preşedintele Ţîrle ne
dă cu tifla, refuzându-ne un avans de 30%
care ne-ar fi ca o gură de oxigen în
condiţiile în care mai avem multe
lucrări mari neplătite. Pe cine ajută
dacă lucrările se opresc şi trimit
muncitori în şomaj, în timp ce banii
de la Muzeu zac în cont?”, a observat
patronul Selinei, Beniamin Rus.
Totodată, Rus a dezvăluit că
preşedintele Ţîrle i-ar fi spus, de
faţă cu încă o persoană,
că „multă lume şi-ar dori
falimentarea Selinei”.
„Indicaţii
preţioase”
Făcând miercuri un tur în
şantierul de la Garnizoană, conducerea Selina
l-a acuzat pe Ţîrle că vine pe
şantier „să se rupă în
figuri” şi să dea „indicaţii
personale”, în loc să lase
specialiştii CJ Bihor sau o firmă
consultantă să avizeze soluţiile la
viciile ascunse.
„Constructorul trebuie să respecte
întocmai proiectul şi are nevoie de avize
pentru soluţionarea problemelor ivite pe
şantier. Dar în loc să-şi
mandateze propriii specialişti sau să fi
contractat un consultant pentru problemele de
structură, preşedintele Ţîrle ne
întreabă ce facem cu cărămida
şi ţevile din demolări, deşi ar
trebui să ştie că ele rămân,
prin contract, ale Muzeului. Am început
lucrările pe 19 ianuarie şi ar trebui să
le terminăm pe 19 martie 2010, însă
suntem ţinuţi pe loc de Consiliul
Judeţean.
Ţîrle le-a interzis specialiştilor CJ
Bihor să semneze orice propunere tehnică
şi nu şi-a numit încă un diriginte
de şantier. A declarat că vrea să
externalizeze dirigenţia de şantier,
însă nu a început o astfel de
procedură, deşi licitaţia pentru Muzeu a
fost vara trecută”, a declarat Rus.
Risc de prăbuşire
În aceste condiţii, Selina
încearcă să găsească de lucru
pe şantier la 150 de muncitori, deşi la
interioare ar fi putut lucra 500 de muncitori.
„Crăpătura observată de proiectant
în zid s-a dovedit mult mai gravă după
ce am dat tencuiala jos. La fel, am descoperit că
tavanul de la ultimul etaj stă pe grinduţe de
beton corodate, astfel că Proiect Bihor a propus
întărirea lor cu o structură
metalică, dar nu e cine să semneze proiectul.
În spaţiile proiectate pentru toalete
publice s-a găsit un coş de fum gros care
merge până la parter, astfel că trebuie
refăcute şi consolidate zidurile aferente.
Pot să mai apară şi alte probleme care
necesită soluţii din mers, însă
degeaba le gândim noi cu proiectantul, dacă
CJ Bihor nu le avizează”, a explicat şi
directorul general al Selinei, Călin Roman.
„Finisajele le putem face oricum doreşte
beneficiarul, funcţie de preţul oferit.
Însă până nu rezolvăm
problemele de rezistenţă nu putem
înainta. Practic suntem blocaţi la stadiul
cojirii tencuielii vechi, deşi am avea nevoie de
front de lucru, pentru ca să ne fie rentabil
preţul de licitaţie. Sunt poveşti faptul
că am putea umfla devizele. Cu toate problemele
apărute, preţul nu va creşte cu mai mult
de 0,5% la Muzeu. Hilar e că preşedintele
Ţîrle refuză să semneze
până şi renunţările la
lucrările care nu mai sunt necesare, deşi
acestea reduc costurile”, a completat Rus.
Cristian Horgos
Citiți principiile noastre de moderare aici!