Atunci când Statul Român, prin instituţiile sale slabe, măcinate de corupţie, închide ochii în mod complice la defrişarea sistematizată a pădurilor, inclusiv cele din parcurile naţionale (vezi cazul Retezat) – e deja strigător la Cer. Iar când se dovedeşte faptul că industria ce transformă arborii generatori de oxigen în cherestea e finanţată de însăşi Uniunea Europeană, orice cetăţean atent la sănătatea lui îşi poate pune întrebări existenţiale. Mai cu seamă când alte domenii de activitate sunt omise de la finanţare.
Programul Operaţional Regional (POR) 2014 – 2020 este unul dintre principalele instrumente de accesare a fondurilor europene pe care le are România, cu unsprezece axe de intervenţie. Dintre acestea, axa 2 este cea dedicată IMM-urilor şi microîntreprinderilor. În cadrul acestei axe, sunt patru domenii de activitate – coduri CAEN – legate direct de domeniul exploatării lemnului, eligibile pentru finanţări generoase, ataşate în anexele ghidurilor.
Iată-le: „1610 Tăierea şi rindeluirea lemnului; 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn; 1624 Fabricarea ambalajelor din lemn; 1629 Fabricarea altor produse din lemn”. Iată, aşadar, cum sunt disponibile finanţări de la 25.000 la 200.000 de euro – pentru microîntreprinderi, respectiv de la 200.000 la 1 milion de euro – pentru IMM-uri, pentru cumpărarea, de exemplu, a celebrelor gatere, precum şi a altor utilaje necesare transformării arborilor în cherestea!
Bâlci da, industrie ba
Între codurile CAEN ce beneficiază de aceste finanţări generoase figurează inclusiv bâlciurile şi parcurile de distracţii (cod CAEN 9321). De asemenea, sălile de fitness (9313) sau arhitecţii (CAEN 7111). În schimb, metalurgia lipseşte cu desăvârşire în rândul domeniilor eligibile pe POR 2.2. De asemenea, unele coduri CAEN eligibile sunt mai degrabă specifice întreprinderilor mari, nu celor mici şi mijlocii, cum sunt cele ce presupun producerea cablajelor pentru industria auto. În schimb, cei ce produc roboţi industriali şi cutii de viteze pentru industria auto nu sunt eligibili, deoarece aceste coduri CAEN lipsesc! Aceasta în condiţiile în care, pentru a-şi dezvolta afacerile, au nevoie de utilaje extrem de scumpe, ce pot ajunge până la 1 milion de euro. În aceeaşi situaţie se regăsesc şi IMM-urile cu activităţi în zona feroneriei sau cele ce produc mase plastice. Nici clinicile sau laboratoarele private cu peste nouă angajaţi nu pot depune proiecte pentru a-şi achiziţiona echipamente medicale, acestea nefiind eligibile pe POR 2.2. Aşadar, fără ecografe din bani europeni pentru clinicile private! Pacienţii sunt cei care pierd în acest caz, doarece de performanţa echipamentelor medicale – unele extrem de scumpe, ce necesită finanţare nerambursabilă – depinde uneori chiar viaţa pacienţilor.
Observaţii – la minister
Dacă ghidul POR 2.1.A – destinat microîntreprinderilor – este deja în vigoare, fiind lansat deja un apel pentru depunere de proiecte, ghidul POR 2.2 este încă în faza de draft, putându-se depune observaţii. Nu se ştie încă cu certitudine până când. Potrivit celor transmise de Ana-Maria Toma, responsabil de comunicare în Ministerul Dezvoltării Regionale (MDRAP), observaţiile la ghid se pot trimite prin e-mail, pe info@mdrap.ro, sau prin poştă, pe adresa str. Apolodor nr. 17, latura nord, sector 5, Bucureşti.
Reprezentantul ADR Nord Vest pentru judeţul Bihor, Horea Droc, susţine că, într-adevăr, sunt o serie de probleme cu noul POR 2014 – 2020, derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). „Ar trebui să se facă un studiu regional pentru codurile CAEN, pentru a se vedea specificul economiei pentru fiecare regiune în parte. De asemenea, este necesar să se lucreze la flexibilitate şi la condiţii. Sistemul este greoi, iar condiţiile sunt restrictive, în condiţiile în care, având în vedere experienţa pe care o avem deja cu Regio 2007 – 2013, ar trebui să uşurăm programul, ca să meargă mai uşor”, este de părere acesta. „În Oradea ar fi fost bune coduri CAEN ce se apropie de codurile firmelor din Parcul Industrial. Ar fi util ca aceste coduri CAEN să fie specifice unor firme mai mici, dar cu aplicabilitate în firmele mari”, sugerează Horea Droc.
Fără „second-chance”!?
Reprezentantul ADR Nord Vest se arată nelămurit, la rându-i, în privinţa unei proceduri-şoc, menită, parcă, să restricţioneze la maximum proiectele finanţabile: faptul că, odată respins un dosar, indiferent pentru ce amănunt, proiectul respins nu mai poate fi redepus, chiar dacă problema a fost corectată! Semn că Statul Român nu e afectat doar de corupţie, ci şi îşi sabotează economia şi, implicit, veniturile la buget de pe urma contribuabililor. Iată, aşadar, cum MDRAP reuşeşte să ofere accese de autism, în loc să uşureze, să permeabilizeze procesul de accesare a fondurilor europene de către IMM-urile româneşti, cele pe care se bazează întreaga economie. Locală, dar şi naţională.
Citiți principiile noastre de moderare aici!