Sistemul de management integrat al deşeurilor (SMID) din judeţul Bihor nu va fi gata în acest an. Nici nu avea cum, din moment ce contractele de execuţie pentru obiectivele cuprinse în program fuseseră semnate abia în luna februarie a acestui an.
O delegaţie a Consiliului Judeţean a fost în Capitală săptămâna trecută pentru a discuta la Ministerul Mediului posibilitatea (de)fazării proiectului. Adică ce nu se va putea face în acest an, să fie continuat anul viitor, tot din bani europeni, însă din cei cuprinşi în exerciţiul financiar european 2013 – 2020. Un exerciţiu defazat pentru România cu doi ani. Aşadar, practic, 2015 – 2022…
Potrivit lui Horia Carţiş, purtător de cuvânt al CJ Bihor, s-a agreat fazarea proiectului, urmând ca acum şi Comisia Europeană să-şi dea acordul. Carţiş estimează că circa 55% din proiect va putea fi realizat în acest an, urmând ca restul de 45% să fie lăsat pentru la anul.
Proiectul SMID pentru Bihor a fost întârziat din cauza problemelor cu habitatele naturale şi a modalităţii în care a fost redactat proiectul, ceea ce a întârziat semnarea contractului de finanţare şi, implicit, debutul lucrărilor.
Proiectul judeţean privind gestiunea deşeurilor nu va putea fi finalizat în 2015. Va continua în 2016 cu banii UE, fazat, asigură CJ Bihor.
Pentru că a primit finanţarea tardiv, abia în 2014 şi şi-a stabilit constructorii abia în acest an, proiectul realizării unui sistem de management integrat al deşeurilor la nivel judeţean (SMID) nu va putea fi finalizat în acest an. Un proiect major, în valoare totală de 54 milioane de euro. Implicaţiile financiare sunt, însă, considerabile, deoarece CJ Bihor ar putea fi nevoit să mai contracteze un credit, pentru achitarea lucrărilor, până când i se vor rambursa sumele din următorul program european, ce va fi deschis abia la anul.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean, Horia Carţiş, asigură, totuşi, că nu este nicio tragedie, din moment ce s-a convenit la minister ca proiectul să beneficieze de finanţare europeană şi anul 2016, din următorul exerciţiu financiar european. Dacă în septembrie, gradul de implementare al proiectului era de 5%, până la finalul acestei luni procentul ar urma să crească până la circa 10-15%. „În noiembrie şi decembrie vor veni şi utilajele prevăzute în proiect şi atunci procentul va creşte semnificativ. Astfel, credem că 55% din proiect va fi finanţat pe POS Mediu, iar restul de 45% anul viitor, prin POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare – n.red.)”, ne transmite Horia Carţiş, asigurând că solicitarea de fazare a proiectului, depusă la POS Mediu, este agreată de Bucureşti. „Dacă nu ne aprobă nouă, nu aprobă nici altora. Şi în această situaţie sunt atât primării, cât şi consilii judeţene. Nu suntem singurii. Este vorba despre cei care au semnat târziu contractele de finanţare, aflate în ultimul lot în ceea ce înseamnă elaborarea studiilor de fezabilitate”, declară Carţiş.
Problema rambursărilor
Omul lui Cornel Popa transmite că executanţii lucrărilor îşi fac treaba relativ bine. Horia Carţiş: „Nu avem întârzieri majore faţă de graficul asumat. Am actualizat graficul de lucrări încă de la primele discuţii privind fazarea, din vară. Graficul prevede în continuare luna decembrie 2015 ca target, însă acum nu mai e neapărat ţinta noastră, deoarece până la urmă avem o problemă cu rambursarea”.
Purtătorul de cuvânt al CJ Bihor face referire la dificultăţile întâmpinate în decontarea de către finanţator a sumelor cheltuite deja în proiect. Dar şi a celor ce vor trebui achitate. Judeţul a fost deja nevoit să recurgă la credite pentru a-şi asigura atât cofinanţarea, cât şi finanţarea acestui proiect major, pentru acest al doilea obiectiv fiind vorba despre nişte bani care se întorc de la UE, într-un final. Pentru a-şi securiza finanţarea, CJ Bihor are contractate două credite cu CEC Bank. În valoare de 19,2 milioane lei, unul este luat pentru asigurarea propriei cofinanţări, în valoare de 2%, din care se acoperă şi cofinanţările prevăzute în celelalte proiecte accesate de CJ Bihor. Al doilea, tot cu CEC-ul, este un credit punte (revolving), în valoare de 24,5 milioane de lei, ce va fi folosit pentru a trage banii necesari plăţii constructorilor, până când CJ Bihor va primi rambursarea de la finanţator. Contractul de finanţare pentru SMID este în valoare de 200 de milioane de lei noi.
Fazarea proiectului SMID atrage aduce, însă, o nouă provocare pentru conducerea CJ Bihor, care urmează să decidă dacă va contracta un credit suplimentar! Aceasta deoarece programul POIM, ce va debuta la anul, nu este încă deschis şi nu se ştie când ministerul, prin unitatea sa de implementare, va lansa ghidurile de finanţare. Aşadar, s-ar putea ca CJ Bihor să fie nevoit să aştepte mult şi bine după rambursări, la anul. Însă, între timp, va trebui să-şi plătească executanţii. „Ministerul aşteaptă după OK-ul final al Comisiei, înainte să lanseze ghidurile. Însă cei care au de suferit suntem noi, beneficiarii proiectelor, până la urmă”, sintetizează Carţiş.
Citiți principiile noastre de moderare aici!