Potrivit documentului invocat, CJUE a arătat că, în cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, instanțele naționale din România sunt obligate să nu aplice deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la prescripție. Este vorba despre deciziile care prevedeau că, între 25 iunie 2018 și 30 mai 2022, dreptul român nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale și în baza cărora mai multe dosare de corupție au fost închise.

[eadvert]

Astfel, instanța din Oradea vrea să stabilească dacă în procesul lui Țiț-Andreescu poate fi invocată sau nu prescripția care a dus, în primă fază, la încetarea procesului penal față de firma Comcereal sub acuzația de gestiune frauduloasă, cu o pagubă de 6,4 milioane de lei.

Acuzațiile: grâu furat ori lăsat să se degradeze din neglijență

În decembrie 2016, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor îl trimiteau în judecată pe administratorul de atunci al Comcereal, Petru Țiț-Andreescu, sub acuzațiile de delapidare, înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și neglijenţă în serviciu.

În același dosar erau inculpați trei foşti subalterni ai acestuia, care i-ar fi fost complici. Este vorba despre şefa Silozului Marghita al Comcereal, Maria Tătar, şi inginerii Kiraly Iosif şi Leonica Furtos.

Țiț Andreescu era acuzat că, între 2010 și 2013, şi-a însuşit din gestiune aproximativ 6.000.000 de kilograme de grâu – rezervă de stat, depozitate la Silozul din Marghita al societăţii. Anchetatorii arătau că grâul ar fi fost scos din celulele silozului, încărcat în camioane și livrat unor firme neidentificate, fapt care ar fi cauzat Administrației Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale un prejudiciu de 6,4 milioane de lei.

Fostul director general al Comcereal Bihor a mai fost acuzat că ar fi falsificat documente prin care ar fi încasat o chirie de 1,7 milioane de lei pentru silozul din Marghita unde era depozitată o parte din grâul – rezervă de stat. În plus, între anii 2007 și 2013, aproape 2.000 de tone de grâu – rezervă de stat, din cele 7.000 de tone depozitate în bazele din Tinca și Batăr ale societății, au fost distruse pentru că, din cauza neglijenței lui Țiț-Andreescu (spuneau procurorii), nu au fost tratate. Prejudiciul în acest caz ar fi depășit 2 milioane de lei.

La Tribunal, achitări și încetarea procesului pe motiv de prescripție

În primă instanță, pe 2 februarie 2023, Tribunalul Bihor l-a achitat pe Petru Țiț-Andreescu pentru acuzațiile de delapidare, pe motiv că nu există probe că a săvârșit infracțiunea. Aceeași măsură a fost luată și în cazul acuzațiilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, înșelăciune și neglijență în serviciu, instanța arătând că aceste fapte nu sunt prevăzute de legea penală.

Țiț-Andreescu a scăpat atunci și de o altă acuzație de fals, comisă în martie 2011, pe motiv că aceasta s-a prescris.

Achitați au fost și inginerii Kiraly Iosif şi Leonica Furtos, în timp ce Maria Tătar a murit în timpul procesului.

Față de firma Comcereal, judecată pentru gestiune frauduloasă, Tribunalul Bihor a dispus încetarea procesului penal, invocând deciziile Curții Constituționale și ale ÎCCJ pe prescripție. În schimb, societatea a fost obligată să achite Agenţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale 6,4 milioane de lei, prejudiciul comis prin gestiune frauduloasă. Răspunderea civilă a lui Țiț-Andreescu și a lui Leonica Furtos nu a fost stabilită de instanța de fond, care a lăsat nesoluționată acțiunea civilă în cazul lor.

Judecătorii au menținut sechestrul asupra mai multor baze de recepții ale Comcereal, dar și asupra unor terenuri ale lui Petru Țiț-Andreescu, până la limita de 14 milioane de lei.

Sentința a fost atacată la Curtea de Apel Oradea, iar următorul termen este programat pe 24 octombrie.