Postul Pastilor, denumit şi Postul Mare, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe şi Greco-Catolice.
Postul reprezintă renunţarea totală sau parţială la anumite alimente şi băuturi. Alături de trup se purifică şi sufletul. Energia trebuie canalizată spre preocupări spirituale.
„Postul Pastelui este cel mai aspru. Este un post al pocăinţei. În comparaţie cu cel al Crăciunului, care ne pregăteşte pentru Bucuria Naşterii Mântuitorului, Postul Pastelui ne îndeamnă la mai multă căinţă. Slujbele care se oficiază în această perioadă au un caracter penitenţial mai pronunţat. Aş aminti aici Canonul Sfântului Andrei Criteanul, care se săvârşeşte în prima săptămână a Postului Mare şi în a cincea săptămână a acestuia. Postul trupesc trebuie să fie însoţit de cel spiritual. În această perioadă, trebuie să fim mai iertători, să să ne regăsim în spaţiul iubirii prin ceilalţi, să fim mai milostivi. În această perioadă trebuie să constientizăm că Postul ne îndreaptă spre săptămâna Pătimirii, a Jertfei lui Isus Hristos. Să privim cu ochii spre jertfa lui, să ne jertfim şi noi. De asemenea, Postul nu trebuie să fie numai o perioadă de tristeţe, ci şi de bucurie, bucuria Învierii”, spune părintele Ioan Codorean de la Catedrala cu Lună.
În această perioadă, nunţile sunt interzise. Din punct de vedere medical, postul Pastelui reprezintă cea mai benefică şi mai radicală cură de dezintoxicare.
Creştinii ştiu că trebuie să păstreze şi curăţenia minţii, şi pacea-n inimă, spre a se bucura pe deplin de Praznicul Învierii Domnului, sărbătorit anul acesta în 24 aprilie.
Citiți principiile noastre de moderare aici!