Sute de arbori au fost afectați de furtuna de marți, în Oradea. Doar în Parcul 1 Decembrie zeci de arbori au fost doborâți la pământ, unii au fost școși din sol cu tot cu rădăcină. La fel s-a întâmplat în tot orașul.
Arborii căzuți au stârnit o „furtună” și pe social media, unde specialiștii au atras atenția asupra pericolului pe care îl prezintă copacii care nu au parte de o îngrijire corectă și o mentenanță constantă. O parte dintre orădeni, însă, au profitat de ocazie pentru a milita pentru tăierea lor.
Jurnal bihorean a vorbit cu doi specialiști, pentru a afla cine e de vină pentru dezastrul din oraș, arborii sau cei care ar trebui să îi îngrijească.
Copaci fără rădăcini
Andrei Acs, specialist în conservare și arii protejate la Centrul pentru Arii Protejate Bihor, spune că arborii maturi din Oradea, doborâți de furtună, „au deschis cutia pandorei la cometarii pro și contra existenței lor în oraș”. „Am dat o fugă prin parcuri și alte zone ale orașului, să încerc să înțeleg ce s-a întâmplat. Majoritatea arborilor căzuți, pe care i-am văzut eu, prezentau mai multe simptome. Erau din specii alohtone (n.red originari din alte zone geografice), care nu sunt specifice climatului în care trăim, deci probabil bolnavi și afectați oricum, dinainte de furtună. Erau specii nu foarte adecvate pentru traiul în zone urbane, castan, plop, fiind casanți și rupându-se ușor”, ne-a declarat Acs. „Cel mai grav, nu prea mai aveau rădăcini… În parcurile Bălcescu sau 1 Decembrie, au căzut cu preponderență arborii de pe langă zonele unde se sapă pentru conductele de termoficare. Admitem cu toții că sunt necesare dar, în același timp, se fac ca tranșeele de război, nelăsând nimic protejat în fața cupei excavatorului. Arborilor de pe langă aceste șanțuri le-a fost tăiată peste jumătate din suprafața rădăcinilor”, a explicat specialistul. El spune că mult mai potrivit pentru plantări sunt fagii, stejarii sau paltinii.
„Merge și-așa” nu mai funcționează
Diana Codrean, arhitect peisagist, consideră că „a sosit momentul oportun ca Primăria Oradea să facă o strategie coerentă pentru infrastructura verde-albastră a orașului – un regulament strict cu privire la ce și ce nu e normal să se întâmple cu arborii din mediul urban”.
„Ziua de ieri ne-a demonstrat că «merge și-așa» nu merge chiar așa. Firmele care fac mentenanță în parcuri ar trebui să lucreze la oxigenarea sistemelor radiculare arboricole de 2-3 ori pe an. Or, peste tot arborii sunt sufocați de gazon până la tulpină”, ne-a spus arhitectul. Ea ne-a dat o explicație și pentru copacii smulși din rădăcină. „ Arborii au sistem radicular tapisant (superficial), pivotant (în profunzime, care fixează solul) sau mixt. Deci contează, în primul rând ce specii plantăm, unde. Or, azi se aleg specii «frumoase» și atât”, subliniază specialistul. Codrean a enumerat ce măsuri ar trebui luate, pentru a diminua efectele unor astel de furtuni. „Mentenanța corectă e evident esențială, din subteran până în vârful arborelui, evaluarea periodică, substratul în care este plantat, volumul acestuia din urmă. Asta nu înseamnă că un arbore aparent sănătos nu poate fi rupt sau smuls de o furtună, însă cred că cel puțin numărul arborilor prăbușiți ar fi substanțial mai mic. Asta nu înseamnă că mai bine nu mai plantăm nimic. Arborii au fost un «buffer» în acest caz. Dacă nu preluau ei efectele furtunii, acestea se vedeau în mai multe acoperișuri și construcții afectate”, mai spune Diana Codrean.
[eadvert]
Trimite articolul
XEu si noi votantii Bolo Birta vrem betoane.
Ce învățăminte putem noi trage după această furtună?Ăăă…Nici un învățământ.Vom proceda cu toții la fel .
Ce spuneți de Paulovnia ? Creste repede , arata bine , infloreste și are rădăcină pivotanta
Dar voi ca niște jurnaliști cărora vă pasă de orădeni oare ați împărtășit acestora faptul că oamenii care au imobilele și terenurile afectate de calamități pot beneficia de scutire de la plata taxelor și impozitelor locale pe o perioadă de până la 5 ani de zile?
Aici este art. 456 alin. 2, lit. i și art. 464 alin. 2, lit. g din Codul Fiscal:
https://ditl5.ro/wp-content/uploads/2020/10/info_util_scutiri.pdf
De când arhitecții sunt ”specialiști” în a-și da cu părerea pentru copacii plantați?
Acea arhitectă ce studii a făcut sau a urmărit pentru a afirma că acei arbori doborâți au fost ”salvatorii” urbei și au făcut ca pagubele să fie mai mici?
Câți dintre arhitecții ”specialiști” care au ales arborii care au făcut ravagii în urma prăbușirii lor, deși sunt niște specii deloc consacrate și recomandate pentru clima României, vor răspunde pentru dezastrul petrecut după furtuna de marți, 25.07.2023?
Din punctul meu de vedere, cea mai sănătoasă varianta e să se scoată toți arborii care nu au nimic de-a face cu România și clima sa și să fie înlocuiți cu arbori consacrați acestor ținuturi.