Conducerea CET recunoaşte că, dacă unul din furnizorii de combustibil i-ar cere insolvenţa în instanţă, ar avea câştig de cauză iar SC Electrocentrale Oradea s-ar trezi cu conturile blocate şi în imposibilitatea de a mai încălzi oraşul.
„Anual acumulăm în jur de 20 de milioane de lei ca pierderi care se reflectă în datoriile noastre faţă de furnizorii de cărbune şi păcură. Practic suntem «sponsorizaţi» de aceşti furnizori care sigur ne blochează dacă ne cer falimentul în justiţie. Faţă de principalul creditor, SNL Oltenia, vom relua procedura încercată şi anul trecut de a obţine prin Hotărâre de Guvern iertarea de 15 milioane de lei din datorie. Ar fi un soi de subvenţie compensatorie faţă de sub-finanţarea CET Oradea comparativ cu alte unităţi CET din ţară”, a explicat directorul CET, Dragoş Gligor.
În acest sens, CET Oradea are trei motive să aibă întâietate la înţelegerea Guvernului.
„CET Oradea şi-a achitat până în decembrie 2007 toate creditele garantate guvernamental la transferul unităţilor CET de la Termoelectrica la municipii. Acum, când se pune problema achitării de către Ministerul Finanţelor a datoriilor de acest fel, mă întreb dacă am făcut bine că noi le-am plătit cu prioritate în loc să ne fi onorat furnizorii.”, a mărturisit Gligor.
Un alt motiv ar fi că anul trecut CET Braşov a primit ajutor de la guvern 56 de milioane de lei, CET Arad 19 milioane de lei iar CET Oradea abia un milion.
Aceasta în timp ce Bucureştiul, prin ANRE, dictează la Oradea un preţ mult mai mic la gigacalorie decât în alte oraşe, provocând astfel pierderi masive la CET.
„Diferenţa dintre preţul de cost şi cel de vânzare a fost anul trecut de 54 de lei pe gigacalorie. În ultimii trei ani de când lucrăm cu aceste pierderi am acumulat debite de 60 de milioane de lei. ”, a precizat şeful CET Oradea.
Preţ mare dar mic
Iar directorul economic al CET a calculat că preţul real al gigacaloriei, fără subvenţii de la bugetele local şi bugetul central, ar fi de 289 lei. „Populaţia se plânge de noul preţ de 165 de lei / gigacalorie votat recent de Consiliul Local. Însă unele regii din ţară facturează gigacaloria şi cu 340 lei”, a observat Gligor.
O altă problemă majoră la CET sunt rău-platnicii. La 1 ianuarie, CET avea de recuperat 4,7 milioane de lei de la firmele restanţiere, în condiţiile în care peste un milion datorează două firme falimentare: Stimin şi Crişul Favorit.
Iar alte peste patru milioane de lei sunt restanţe de la 170 de asociaţii de proprietari.
Cu această ocazie Dragoş Gligor a reamintit că listele restanţierilor sunt postate pe site-ul Electrocentrale, la adresa www.seoradea.ro.
Asociaţiile de proprietari cu debite mari sunt A.P. 321 de pe strada Leonardo da Vinci (cu 406.000 lei), A.P. Rogerius 235 (cu 367.000 lei), A.P. 114 Rogerius (cu 355.000 lei), A.P. Progresului 83 (cu 303.000 lei) etc.
Pentru a diminua costurile de producţie, Electrocentrale a disponibilizat anul trecut 47 de angajaţi iar anul acesta vor fi trimişi în şomaj 115 salariaţi imediat ce vor fi automatizate o serie de puncte termice.
Euro-speranţe
Cum vechile reţele de distribuţie se sparg tot mai des iar pierderile sunt tot mai mari, presiunea pe preţul giga-caloriei va creşte progresiv. „Pentru a schimba magistralele 1 şi 3 cât şi pentru a instala un nou grup de producţie suntem în faza studiului de fezabilitate la un proiect european prin care am primi 68 de milioane de euro nerambursabili. Condiţia este să trecem pe gaz. Însă oricum din 2013, UE nu ne va mai lăsa să ardem cărbune fără o desulfurare costisitoare. Pentru puntele termice, magistrala 2 şi reţelele secundare vizăm o finanţare prin parteneriat public privat. Preţul giga-caloriei va creşte spre 80 de euro după modernizare însă fără ea costul ar scăpa de sub control.”, a previzionat Gligor.
C.H.
Citiți principiile noastre de moderare aici!