Fostul premier tehnocrat Dacian Cioloș s-a aflat marți, în Oradea, ca parte din turneul de promovare a Platformei România 100 și a Mișcării România Împreună (RO+), pe fundația căreia construiește o ofertă politică. A venit însoțit Dragoș Pâslaru, fost ministru al Municii în guvernul tehnocrat și de avocata Ramona Strugariu, fostă emigrantă restabilită în România.
Conform tipicului campaniei, RO+ Oradea i-a adus pe cei trei în fața orădenilor în cadrul unei întâlniri găzduite de sala studio de la Casa de Cultură a Sindicatelor – spațiul s-a dovedit poate prea mic în comparație cu interesul orădenilor.
Discuțiile s-au centrat pe tema migrației, avocata observând de la bun început că, cu cei 5 milioane de cetățeni peste granițe, România e a doua țară furnizoare de „migranți” din lume, după Siria.
„Vrem să aflăm care credeți dvs. că sunt acele domenii cheie în care trebuie să avem cât mai multe acțiuni și să luăm cât mai multe măsuri” a spus mediatoarea, Adela Lile, arătând că „în formularele de înscriere pe care le-ați completat am identificat câteva probleme. Aș începe cu una care probabil ne macină pe toți, migrația forței de muncă, și cum am putea crește retenția”.
Primul vorbitor la microfonul întrunirii a fost Dragoș Pâslaru, care a descris contextul care favorizează penuria de forță de muncă: cantitatea, insuficientă pe fondul scăderii natalității, migrarea forței de muncă și „dimensiunea populației active în total populație”, cu alte cuvinte, asistații social.
A trecut în revistă, apoi, calitatea forței de muncă – „oamenii care ies din sistemul educațional nu au competențele necesare pieței forței de muncă”. A observat că problema migrației e general valabilă – atât între cei necalificați cât și între cei înalt calificați. Contează și lipsa de omogenitate la nivel național – unde e de lucru, Vest și Nord-Vest nu este personal, iar în Sud sau Est, forță de muncă fără posibilități mari de ocupare.
O concluzie a sa: „lumea nu mai emigrează doar pentru un salariu mai mare, cum se întâmpla până acum. Mai ales persoanele bine calificate migrează pentru condiții generale de viață”. Creșterea calității în sistemul de educație, în sănătate, servicii publice și cultură ar putea opri hemoragia.
Fostul premier a sintetizat asta prin termenul „normalitate” – o nouă „normalitate” românească, modelară după așteptările românilor care trăiesc în Occident.
„Noi ne spunem că pleacă din cauza doamnei Dăncilă, din cauza lui Dragnea. Dar cred că ne ascundem în spatele unei realități pe care nu avem curajul să o recunoaștem. Astea nu sunt cauza, ci efectele. Că avem astfel de oameni care nu ne plac și care nu ne reprezită nu e din cauza lor, ei au ajuns acolo pentru că li s-a permis. Li s-a permis pentru că foarte mulți oameni și-au asumat indiferența. Până la urmă, cauzele nu sunt la alții, ci la noi”, crede Cioloș.
Fostul premier apreciază că „avem reflexul ăsta, în România, să ne proiectăm speranța în afara noastră. Nu doar ca indivizi ci chiar ca societate, ne proiectăm speranțele în afară. Doamne Dă să vină Comisia Europeană să ne rezolve problema cu atacul la Justiție, să ne apere americanii și așa mai departe”.
„Noi suntem azi în fața dvs. nu pentru că suntem soluția salvatoare ci pentru că noi considerăm că a trecut momentul în care trebuie să ne căutăm viitorul în altă parte. Trebuie să o facem aici, atât cât om putea”, a insistat el. Și-a formulat apelul la implicare sub forma unei povestioare: toate animalele fugeau din pădurea în flăcări, doar micul colibri căra apă în cioc spre flăcări; chestionat dacă-și închipuie că va stinge vâlvătaia cu puțina apă pe care o putea duce, a zis doar că n-ar idee ce va fi dar face ceea ce trebuie să facă.
A preferat să aboderze tema migrației forței de muncă din punctul de vedere al celui plecat din țară, care s-ar putea întoarce să-și facă un viitor dacă „aș avea certitudinea sau măcar speranța că dacă vin cu banii care i-am pus deoparte 10, 15 20 de ani acolo, nu mi-i termină birocrația”, „nu mă nenorocesc instituțiile prin birocrație, prin corupție și incompetență, că nu mă termină ANAF-ul că-s mic și n-am pe nimeni pe-acolo”. Mai spune că oamenii cu care a vorbit despre asta ar vrea certitudinea „că nu mor cu zile în spitale” sau că nu trebuie să fugă înapoi în Vest când au probleme de sănătate. Mai contează, în decizia restabilii în țară, să știe „că pot găsi o școală pentru copii unde să-i poată educa și pregăti pentru orice universitate din Europa”.
Cea mai mare parte din ședință a constat din discuții libere cu cei din public. La remarca unui repatriat din Italia că între străini nu ești niciodată acasă, Dragoș Pâslaru a comentat că „a fi străin afară nu diferă foarte mult de a fi străin în propria ta țară”, și că „peste 48% dintre români sunt în risc de excluziune socială”. S-a referit la „pensionari care sunt marginalizați de societate”, „după aia mai avem tupeul să întrebăm de ce se uită la Antena 3 și RTV. Cine face altceva pentru ei? Sau oamenii din anumite minorități, ghetoizați, sau oamenii cu diabilități, care sunt 775.000 din România, din care o treime ar putea munci. Câți muncesc au șansa asta? Nici 10%. A fi străin în propria lor țară e realitatea pe care o trăim”. El apreciază că aceste categorii sunt captive „în plasa unor grupuri de interese care n-au nicio intenție decât de a-i păstra ca masă de manevră”.
Program politic, în toamnă
În final, Cioloș a anunțat că programul politic al partidului este aproape gata și că va fi lansat în dezbatere publică în toamnă, ocazie cu care s-ar putea afla din nou în Oradea. „Pot să vă spun că vom avea un program structurat pe șapte teme mari care abordează domenii transdisciplinare, sunt foarte multe probleme care nu se pot rezolva cu o reformă într-un singur domeniu”, a spus el.
A mai zis că programul va conține și un capitol mare referitor la reforma statului și a administrației publice. El pune derapajele de azi pe seama unei prea largi marje de interpretare a rolurilor pe care le au președintele, Curtea Constituțională sau Parlamentul, spre exemplu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!