Ajunși la jumătatea exercițiului financiar european, românii se trezesc că, paradoxal, banii europeni vin și mai greu decât în primul exercițiu financiar. Liderul PNL Bihor, Ilie Bolojan are o explicație: „În 2014, negociatorii noștri au fost slabi și nu au cunoscut domeniile”. Primarul dă ca exemplu imposibilitatea orașelor din România de a accesa bani europeni pentru parcări subterane sau supraetajate. Aceasta deoarece UE finanțează doar parcări la marginea în orașelor, în condițiile în care orașele occidentale sunt pline de parcări și acum se concentrează pentru aceste facilități de la marginea orașelor. Nu este și cazul României, unde orașele se sufocă din cauza lipsei acestor structuri! Însă nu a fost nimeni să bată cu pumnul în masă la negocierile cu Comisia, sugerează Bolojan.
Europarlamentarul Buda o spune tranșant – autoritățile române au venit cu condiții în plus față de finanțatorul european și, astfel, românii se autofaultează, acum! Dă exemple: „Cerem reducerea instituțiilor avizatoare. Proiectele pentru fonduri europene sunt extrem de stufoase (în contrast cu cele din Polonia) și de multe ori ne confruntăm cu schimbarea regulilor jocului în timpul jocului sau chiar după încheierea jocului. Nu se poate să ai proiecte aprobate, dar care nu se mișcă pentru că AFIR Satu Mare nu are destui oameni de avizare. De asemenea, pentru Măsura 7.2 apă-canalizare: București a zis că nu se acordă finanțare pentru localitățile sub 2.000 de locuitori. Fără apă și canal, până și acei locuitori pleacă de acolo”, avertizează Buda. Eurodeputatul dă Curtea de Conturi ca un prost exemplu de instituție care lucrează împotriva capitalizării țării românești cu fonduri europene. „Cel mai mare dușman în absorbția fondurilor este chiar Curtea de Conturi – cea care interpretează extrem de restrictiv. Condiționalitățile care sunt puse peste condițiile Bruxelles-ului ne fac mult rău”, se exprimă eurodeputatul.
Primarul Bolojan dă alte exemple: nu se pot reabilita pe bani europeni clădiri publice cu funcție administrativă, precum Primăria Oradea și chiar clădirea Colegiului Național Mihai Eminescu: „De aceea, putem reabilita doar Casa Darvas, putem face Muzeul Masoneriei, dar dacă celelalte nu sunt eligibile, cine va da bani pentru acelea?”. Bolojan și-ar dori ca Guvernul să delege din responsabilitățile ministerelor către ADR-uri, pentru evitarea dublelor verificări. Și, implicit, pentru câștigarea de timp. „Cele mai multe proiecte se resping pe tot felul de chichițe”, constată Bolojan, exemplificând cu situația proiectului pentru bastioanele Cetății Oradea, respins în urmă cu câteva luni, în 2017.
Teme de casă pentru Dăncilă
Specializat în probleme ale agriculturii românești, Buda îi cere premierului Dăncilă să ia mai multe măsuri imperios necesare pentru revigorarea producției românești de carne și produse vegetale:
– să aloce resurse pentru finanțare pentru cadastrare. Peste 300 de milioane de euro sunt puși la dispoziție pentru problema cadastrării;
– președinția RO să prioritizeze conceptul de fermă integrată mică și mijlocie, cu producție, procesare, desfacere. România de azi are foarte multe ferme mici și mijlocii;
– să dea drumul la facilitățile fiscale pentru fermieri și pentru asocierile de fermieri. Este o problemă care vizează statele din Estul Europei – fantoma fostelor CAP – dar fără asocieri fermierii nu se pot capitaliza, cu mașini și utilaje;
– măsuri pentru contracararea concurenței neloiale din partea supermarketurilor, pentru fermierii români; Buda: „Fac apel la consumatori să cumpere produse românești. Intrăm foarte greu pe piață în alte state. Ei își protejează piețele, iar noi suntem o piață de desfacere”;
– ajutorul social – banii ar trebui să meargă către forme de sprijin precum este Căminul Felix; reglementările din Ungaria sunt date ca exemplu, iar PNL a depus un proiect de lege, astfel încât cei în plata ajutorului social să fie obligați să răspundă pozitiv solicitărilor de muncă sezonieră din partea fermelor, în condițiile deficitului de forță de muncă;
– fermierii în control să beneficieze de plățile APIA;
– finanțarea cu subvenții să meargă către fermierul activ, nu către proprietarii de terenuri care locuiesc la oraș;
– 43% din terenuri sunt deja în mâinile unor cetățeni străini din suprafața agricolă. „Ține siguranța națională. Pentru acest pământ, străbunii noștri au murit prin războie, iar noi îl dăm pentru nicio ciorbă de la Paris. România va deveni în scurt timp o țară în care românii vor fi transformați în căpșunari la ei acasă”.
7 milioane de tone de pește se consumă în România, pe an. Din care 5 milioane importăm. Nu s-au absorbit fonduri și plăți UE pentru piscicultura românească.
Citiți principiile noastre de moderare aici!