Decizia aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), cea care în decembrie 2014 admitea recursul Consiliului Judeţean. Recurs venit în urma deciziei CA Oradea, care dădea impozantul imobil de pe str. Republicii nr. 34 pe mâna prelaţilor catolici!
Sarcini fixate judectătorilor
Instanţa supremă le cere acum magistraţilor orădeni să rejudece speţa, ţinând cont de mai multe aspecte. Cum Ordinul Mizericordian îşi bazează cererea invocând faptul că imobilul ar fi fost naţionalizat de către statul român comunist după 1945, ÎCCJ solicită instanţei de rejudecare să verifice dacă există sau nu un act de naţionalizare al fostului Palat de Finanţe. Aceasta deoarece un asemenea act nu există la dosarul cauzei, iar în lipsa acestui act nu se poate dispune restituirea, legea de retrocedare vizând doar imobilele preluate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, arată CJ Bihor. Avocatul Mircea Ursuţa, cel ce reprezintă Consiliul Judeţean în instanţă, spune că imobilul nu a fost naţionalizat, iar prelaţii catolici, deşi se prevalează de naţionalizare pentru a câştiga clădirea, nu au făcut dovada actului de naţionalizare.
De asemenea, Ursuţa indică probleme cu colile funciare prezentate în instanţă de către catolici, susţinând că Ordinul călugăresc ar vrea să obţină fostul Palat de Justiţie pe baza unor coli CF ce se suprapun. Mai pe româneşte, prelaţii ar vrea şi impozanta clădire de pe Republicii nr. 34 pe baza aceloraşi coli funciare după care au obţinut Spitalul Mizericordienilor – clădirea învecinată Palatului. Adică să împuşte doi iepuri odată! De aceea, Instanţa Supremă a dispus instanţei de rejudecare să efectueze atât o expertiză topografică cât şi o expertiză în construcţii pentru identificarea concretă a obiectului restituirii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mai impune instanţei de rejudecare să verifice dacă Ordinul călugaresc mizericordian era sau nu persoana juridică la data formulării cerererii de retrocedare, adică dacă a fost reînfiinţat legal dupa anul 1990. Nu în ultimul rând, ÎCCJ solicită instanţei de rejudecare să verifice dacă decizia iniţială de restituire îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege cu privire la motivarea acesteia în fapt şi în drept.
Preşedintele CJ, Cornel Popa, asigură că administraţia judeţeană va uza „de toate căile legale şi va face toate demersurile pentru reîntregirea patrimoniului judeţului Bihor”.
Datoria de a-l reabilita
Decizia ÎCCJ de a retrimite cauza spre rejudecare înseamnă, în acelaşi timp, încă minimum 1-2 ani până la o decizie definitivă. Aspect confirmat de către avocatul CJ, Mircea Ursuţa. În această perioadă, însă, clădirea va continua să se degradeze. Şi, în loc să fie o mândrie pentru patrimoniul arhitectonic al Oradiei, va continua să rămână o pată pe obrazul oraşului. O ruină ce noaptea adăposteşte boschetari. Avocatul Ursuţa spune însă că autorităţile pot investi liniştit în clădire, chiar dacă e revendicată. Avocatul crede, însă, că la rejudecare catolicii au şanse foarte mici să obţină clădirea, deoarece argumentele lor nu ţin. „Nimeni nu spune să nu bage bani în ea, că e clădirea Statului Român. Şi dacă ar fi retrocedată, încă 5 ani după aceea ar putea fi folosită de către Statul Român”, afirmă avocatul ce a reprezentat Consiliul Judeţean la recurs. Rămâne de văzut dacă Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean vor găsi o formulă prin care să reabiliteze impzantul palat de pe strada Republicii nr. 34, aflat azi într-o stare avansată de degradare.
Citiți principiile noastre de moderare aici!