De regulă, păstrăvăriile se dezvoltă pe lângă pensiuni. Deocamdată tot Romsilva este cea care deţine cele mai importante contracte pentru vânzarea peştelui, însă particularii vin din spate şi acaparează piaţa.
Ceruţi în restaurante
În zona Pietroasa-Boga, mai exact pe Valea Leului s-au dezvoltat două păstrăvării. Una este mică şi proprietarul, care mai deţine şi o pensiune a spus că a făcut-o doar pentru uz propriu. Există însă o păstrăvărie mare a cărei baze au fost puse în anul 2004 iar acum aprovizionează pensiunile din zonă, restaurantele de la Peştera Urşilor, din Oradea, Băile 1 Mai sau Baile Felix. „Cresc pastrav indigen, curcubeu şi fântânel. Puietul îl aduc de la Remeţi, de la Romsilvala, când are două grame şi în zece luni ajunge bun de vândut. Fac în aşa fel încât să am peşte de vânzare non-stop”, povesteşte Nistor Georgescu, proprietarul păstrăvăriei. El subliniază însă că nu e uşor dezvolţi o astfel de afacere. „Este foarte greu, foarte scump şi păstrăvii sunt foarte pretenţioşi. Însă sunt şi foarte căutaţi, fiind foarte buni. Asta şi datorită apei în care trăiesc, care vine din Crişul Pietros, o apă de pe granit, foarte rece, curată şi oxigenată”, explică proprietarul păstrăvăriei. Acesta mai are pe lângă păstrăvărie două pensiuni cu bucătărie proprie fiecare, terenuri de sport, iar pescarii pot practica sportul preferat în păstrăvărie. Toate astea se află lângă cascada Bohodei, un obiectiv turistic foarte căutat. Astfel că printre clienţii păstrăvăriei se numără şi turişti unguri, slovaci, austrieci, care de obicei gătesc păstrăvul pe loc.
Şi cu bani de la UE
Remeţi este una din principalale zonele în care începe să prindă contur acest tip de afacere. Cel puţin la nivel declarativ, tot a doua familie care locuieşte pe malul Crişului doreşte să-şi facă o păstrăvărie. Până acum există cel puţin cinci care se află în diferite stadii de construcţie. Trei dintre ele se fac prin fonduri nerambursabile.
În paranteză notăm că tot cu fonduri europene se amenajează şi o pescărie de sturioni, în zona Răbăgani.
Deocamdată însă, producţia de la privat este destul de slabă, în comparaţie cu păstrăvăria Romsilva, întinsă pe un hectar de luciu de apă. Aici se creşte păstrăvul curcubeu, care se dezvoltă mai repede. „Ajunge la 0,2 kg în opt luni, numai bun de vânzare”, spune Aurel Paşcalău, administratorul păstrăvăriei”. El explică, că în ultimii ani, acest sector s-a dezvoltat mult şi pentru că hrana care există acum, suplimentele şi metodele folosite ajută la o dezvoltare mai rapidă a păstrăvului şi peştele poate fi bun de consumat pe tot parcursul anului. „Noi desfacem prin Metro şi Real, la Oradea, Cluj, Baia Mare, Târgu Mureş. De pildă, Metro duce săptămânal 300 kg”, spune administratorul. Pe lângă marile magazine, mai sunt turiştii care caută păstrăv îndeosebi în perioada vacanţelor şi de sărbători.
50 de tone pe an
Directorul Romsilva Bihor, Ionel Popa, declară că în prezent mai deţine două păstrăvării la Remeţi şi Chişcău care produc anual cam 50 de tone de peşte cumpărat îndeosebi de marile magazine. „Am mai avut două, la Vaşcău şi Criştorel, care au fost însă retrocedate şi acum sunt particulare. Alte zone în care s-au mai dezvoltat păstrăvării particulate sunt pe Valea Iadului, Valea Drăganului şi Lunca”, mai spune Ionel Popa. Iar prima păstrăvărie care poate fi întîlnită pe DN1, mergând dinspre Oradea spre Apuseni, este la Măgeşti.
Georgiana Anghel
Citiți principiile noastre de moderare aici!