Motivul, conform directorului ABA Crișuri, este amenajarea unei rampe de acces rutier până la apă. Un excavator a curățat deja o porțiune de mal de vegetație și a fost așternut un strat de piatră pe o fășie de teren. Șeful Direcției Tehnice, Sebastian Marchiș, spune că Primăria a dat aprobarea „pentru tăierea a patru arbuști” pentru această lucrare.
„A fost acolo o rampă veche, funcțională în anii `50 unde se cobora la Criș. Împreună cu Primăria punem la punct să se poată coborî până la albie pentru intervenții. S-a mai întâmplat să trebuiască scos un mort sau să trebuiască intervenit și, din Ioșia până în centru, nu ai unde să intri cu mașina să lansezi barca”, spune Pasztor Sandor, directorul ABA Crișuri.
Motivul pentru care amenajările malurilor prin betonare, făcute până acum, nu au și această facilitate, rămâne sub semnul întrebării.
[eadvert]
Directorul dă asigurări că lucrarea aceasta, realizată în amonte de podul Decebal, pe malul stâng, nu va presupune betoane, ci doar consolidarea rampei de acces cu piatră și pământ bătătorit. De asemenea, el spune că acea porțiune de luncă verde nu a fost concesioată, fiind în proprietatea și administrarea ABA Crișuri.
Redăm în continuare comunicatul transmis de Administrația Bazinală de Ape Crișuri:
Lucrările presupun corectarea pantei prin umplutură de pământ peste care va veni un strat de 20cm de balast stabilizat iar la final un strat de 35cm de piatră spartă. Rampa va avea o lungime de 36 m și o lățime de 3,5m. ” Am solicitat proiecantului să prezinte cea mai potrivită soluție astfel încât, pentru această rampă de acces să nu fie nevoie să folosim beton, armături sau alte materiale de acest gen. Proiectul pe care l-am agreat, așa cum se vede și din descrierea tehnică, folosește materiale precum pământ, balast și piătră spartă.” director Pasztor Sandor.
Rampa va fi folosită atât de echipele noastre, în diverse acțiuni și lucrări de întreținere desfășurate în amonte sau în aval, cât și de alte instituții dacă situația o va impune.
Atentie! Accesul pe rampă sau pe malul apei, cu ATV-ul sau autovehiculul, este interzis. În acest sens, la finalul lucrărilor de reabilitare, pe rampă se va amplasa o barieră. Valoarea totală a invesțiției este de 146 de mii de lei ( cu TVA), fiind alocată din surse proprii Apele Române.
Trimite articolul
X
sode says: Rade-ti fah tot ce e verde betonati si plantati pwli cubiste , si pe urma exista poze ale centrului luate de deasupra apei inainte de betonar si deupa si peste 30 de ani o sa va dea altii verdictul ca facura-ti un kkt pe bani multi, adica sinecuri ale flamanzilor de casa, pentru nimeni. ca era greu sa refaci cum trebuia ce era si sa construiesti doar ce e necesar ..
Cineva 
deal says: Nu mai scapa nici zona asta.Prima data accesul pt utilaje dupa care pot veni betonierele.
adi says: Nu se lasa Bolo pana nu transforma Crisul in canal betonat. Azi un pic maine iar un pic
-
Tautu says:
Dar de ce sa nu il ingroape cu totul si o sa faca concurenta Los Angelesului? Prin albia betonata o sa fie urmaririle de masini din filmul The Betonator
-
Cred ca se excita Bolojan cand vede raul din Los Angeles, doar beton si o fasie de apa pe mijloc. E visul lui sa faca asta cu Crisul.
-
zsizsi says: Defapt așa faceți loc pentru cocălarii care vor să coboare cu SUV-ul până la apă.
asd vasi says: De aici se vor lansa navele pt noua companie maritima care va organiza croaziere pe Cris
vasi says: Ce frumos arata Crisul de la Sovata spre Centura pe dreapta unde s-a taiat toata vegetatia, si a ramas betonul gol. Gol ca capul betonatorului. Nici nu mai vezi rate, pescaruri si lebede. Toate au plecat. Cred ca Bolojan are orgasm cand vede doar betonul gol.
I se spunea Buldozerul 
MIHAI says: De ce trebuie să ne batem joc de cel mai mare și mai armonios bazin hidrografic al Europei, neregularizându-l și nenavigabilizându-l? N-o fi folosirea transportului naval, inclusiv pe pârâuri și canalete, baza bogăției celor mai procopsite state, începând cu Stăpâna Mediteranei care a fost Veneția, apoi Olanda, Franța, Germania? Oare, pe când vom vedea navele fluviale urcând pe Mureș și până-n porturile Românești?
-
Dar trebuie demolate podurile sa facem poduri inalte, sa poata trece transatlanticele si vasele de croaziera care vor veni din Venetia si Caraibe pana la hotelul Dacia si Hilton, de unde vor cobora zecile de mii de turisti. Trebuie betonat Crisul si facut tot cu betoane , adancit. Neaparat are nevoie Oradea de un port pt vasele de croaziera, chiar daca infiinteaza Bolojan o companie de transport maritima
-
tautu says:
Nu fiti rautacios! Dl Mihai s-a entuziasmat poate, dar exista nave de pasageri de capacitate mica special proiectate pentru a trece pe sub poduri joase. Podurile din Amsterdam sunt mult mai joase decat cele din Oradea. Acelasi tip de nave este folosit si pe Sena. Nu zice nimeni sa faci Tamisa din Crisul Repede. Mures si Olt, Siret, Prut chiar se preteaza la transport mai serios. Evident, amenajarile hidrotehnice de pe raurile interioare nu au prea fost gandite cu ecluze, dar nimic nu este imposibil. Eu nu exclud sa traim sa vedem canal Bucuresti-Dunare (sa nu sariti, ideea a fost prima data mentionata in 1864, cand Cuza a incercat sa atraga investitori francezi pt proiect).
-
Scuze, am uitat sa mentionez ca pe Crisul Repede nu va fi permisa decat navigatia barjelor cu nisip, pietris si ciment.
-
-
-
yyy says:
Trebuia demult rezolvata problema Bolojan,incet Oradea ramine fara parcurii,copacii si spatii verzii.In capul habarnistului reducerea emisiunilor se face prin betonare,distrugerea intentionata a faunei si poluarea sistematica a Crisului a facilitat raspindirea covidului,marele gropar al culturii Bihorene este un infractor ca cei care distrug padurile Romaniei.
vasi says: Oricum si in zona Decebal podul Sovata mai face Bolo un pod pietonal. Scopul principal , nu e podul, e sa scape de insula aia de pe Cris, sa poata betona si partea opusa blocului Vandana, sa fie doar beton pe partea aia de Cris. El nu accepta zona aia plina de fauna, cu rate, lebede, pescarusi. Insula aia trebuie sa dispara. Ati vazut cum arata Crisul pe parte spre centura, tot e chel, beton chel. Si pasarile deja au plecat de acolo. Inteleg ca se decolmateaza barajul, dar vegetatia de pe margine putea sa ramana, pentru 1 metru de material, restul se putea adanci. Dar gaseste el metode sa il betoneze si sa-l transforme in canal.
Adevarat says: O specie mai periculoasa : Sacalus Sprancenatus de Birtinus !
Adevarata problema in Bihor este specia Sacalus Sprancenatus de Birtinus. Estea cea mai daunatoare specie care a existat pana in prezent. La inceput, se instaleaza prin fotoliile primariilor, apoi incepe sa contruiasca fara discernamant. Specia sacalus sprancenatus de birtinus nu numai ca intra in casele oamenilor, dar le si fura cu totul. Apoi, contruieste cet-uri falimentare, companii de avioane, prabuseste dealuri si concediaza oamenii. Dar cel mai rau : in prezent paraziteaza bugetul judetului. Din fericire nu se mai poate reproduce, insa trebuie exterminat cat mai urgent, cu vanatori calificati de la DNA !
George says: Povestea pe ,,scurtătură”: Pe malul Crişului s-a construit un bloc cochet. După ce a fost gata au tăiat arborele care-i obtura priveliştea spre râu. Acum cu mari cheltuieli, drum de accces, utilaje etc, se taie tot ce mai stă in calea panoramei.
ioio says: 146.000 lei, adica un miliard jumate in bani vechi pentru o rampa de pamant cu piatra. Oare nu ii verifica dracului cineva si pe astia de ABA? Imi povestesc ingineri de acolo cum se fura ca-n codru iar daca ai ceva de zis te muta la ceva canton pe vreun canal, sa administrezi tunsul ierbii de pe maluri. Intrati naibii si spargeti coruptia din insitutia asta.
-
Era vital pt oras aceasta investitie. Fara asta nu se putea dezvolta. Nu conteaza pretul cand e vorba de asa ceva
-
Ce dracu era vital in porcaria asta? Nu foloseste la nimic. Hai ma pe bune sa lanseze pompierii barca? Si daca e in Velenta sau la Densusianu, vor vasli 2-5-7km, si cum trec de pragurile de apa? Deci oriunde e o urgenta doar de acolo pot lnsa barca, pt un miliard jumate investti
