Din decembrie 2009 şi până în mai 2012, doi bihoreni au condus Ministerul Sănătăţii. În tot acest timp, ei au reuşit să aducă sănătăţii judeţului un progres nemaiîntâlnit, având proiecte unice şi la nivel naţional. Practic, Cseke Attila şi dr. Ritli Ladislau au performat sistemul sanitar bihorean, ridicându-l cu 50 de ani.
Cseke Attila, înainte-mergător în Sănătate
Tânărul Cseke Attila nu face parte din tagma medicală. Dar, cât timp a fost ministru al Sănătăţii (decembrie 2009 – august 2011), a avut consilieri buni, care i-au arătat adevărata faţă a sistemului sanitar. Nu a putut fi păcălit nici măcar de firmele de medicamente.
Nici nu şi-a făcut un recensământ al aportului său în Sănătatea românilor. Dar e cu conştiinţa împăcată că a contribuit la ridicarea sistemului sanitar din România.
„Centrul oncologic orădean s-a născut practic din nimic”, îşi aminteşte ministrul Cseke, referindu-se la condiţiile de groază din fosta secţie de Oncologie de la Staţionarul II al Spitalului Judeţean, unde igrasia domnea, pereţii scorojiţi cădeau peste bolnavii înghesuiţi şi pe tărgi. Muribunzi puşi lângă bolnavi cu şanse la viaţă, aparatură ioc, medici extenuaţi. Aşa arăta oncologia de adulţi.
În doi ani, cu vreo 9 milioane de euro, Centrul Oncologic a fost ridicat şi dat în folosinţă. Ultimele două etaje nu au fost gata, dar şi aşa, pacienţii şi medicii au fost mutaţi într-un imobil curat şi cu aparatură. Ultimele două etaje au fost chiar recent finalizate şi inaugurate, iar ministrul Cseke a fost invitat. Nimeni nu îi poate nega aportul acestui iniţiator. Apoi, cele două spitale din Oradea au fost reabilitate şi dotate în mare parte. Unele secţii beneficiaseră de reparaţii, dar s-a creat un ansamblu, renovat şi dotat cu aparatură. Doar mamograful de la Judeţean, al doilea pe ţară ca performanţă la momentul respectiv, a fost cumpărat cu girul lui Cseke Attila, cu peste 200.000 euro.
Maternitatea orădeană era pe o listă de aşteptare la capitolul reabilitare, cu bani de la Banca Mondială. Cseke a urgentat iniţierea lucrărilor şi astfel partea nerevendicată a secţiei de maternitate a fost complet reînnoită.
Sediul Ambulanţei Bihor a fost construit tot atunci, sediul Direcţiei de Sănătate Publică – reabilitat şi extins, spitalele din judeţ au fost reabilitate şi dotate. Spitalul din Marghita (oraşul natal al lui Cseke) a fost complet reabilitat pentru prima oară din anii 60 – 70 încoace. Tot la Marghita a ridicat o construcţie nouă, cu trei etaje de balneoterapie (cu apă termală), care aduce venituri tot timpul anului, dovadă că oamenii apreciază investiţiile făcute. La Aleşd, Cseke a contribuit la reabilitarea unor secţii noi, la fel şi la Beiuş. S-au făcut investiţii şi la spitalele de la Salonta şi Valea lui Mihai. Tot sub tutela lui Cseke, Centrul de transfuzie Oradea devine coordonator pe 9 ţări în domeniul transfuziilor.
Şi pe naţional
În mandatul ministrului Cseke au fost reabilitate şi alte spitale, printre care cele de la Carei şi Ineu de Arad. Unele spitale au început să fie reînnoite la începutul mandatului lui Cseke şi au fost finalizate la plecarea acestuia din minister. Vorbim de spitale care au început să fie reabilitate prin anii 90 şi apoi lăsate baltă (în orașul Focșani, în județele Ialomiţa, Vrancea). Medicii de la Spitalul de infecţioase de la Satu Mare, unii aflaţi la final de carieră, au plâns văzându-şi visul cu ochii chiar înainte cu un an să intre la pensie; spitalul în care au lucrat o viaţă – o ruină – a fost reabilitat.
Unii l-au înjurat pe Cseke pentru că a cutezat să pună lacăt unor spitale nerentabile, care consumau doar banii pe regie, fără să le ofere beneficii bolnavilor. La un spital închis de Cseke lucra un singur medic şi câteva asistente. Bolnavii primeau ceai şi un pat. Practic, era un cămin. Cseke l-a închis şi l-a transformat într-un cămin, care însă oferă condiţii şi servicii de calitate.
Tot în vremea cât Cseke a fost şeful Sănătăţii româneşti s-au făcut cinci construcţii noi de unităţi primiri urgenţe (două la Bucureşti – dintre care unul la Spitalul Floreasca, unul la Satu Mare, unul la Constanţa şi unul la Târgu Mureş). De la Cseke încoace nu s-a mai construit niciun alt UPU în ţară.
Institutul Regional de Oncologie de la Iaşi era în construcţie de 14 ani. În mandatul lui Cseke, acest institut a început a se reabilita şi, într-un an şi jumătate, în mandatul următorului ministru bihorean la Sănătate (dr. Ritli Ladislau) a fost dat în folosinţă.
Programe naţionale
Cseke a iniţiat programul naţional de fertilizare in vitro. Ulterior, liberalul Eugen Nicolăescu a închis acest program, care a fost redat oamenilor de către Nicolae Bănicioiu. Cert e, spune Cseke, că într-un an de la pornirea acestui program, au venit pe lume, prin fertilizare in vitro, 200 de copii.
Pe acea vreme, doar trei ţări nu aveau un astfel de program: Polonia (din cauze religioase), Elveţia (din motive demografice), România (din lipsă de bani, interes şi iniţiativă). „La nivel mondial, tot al cincilea cuplu din lume e infertil. Cu acest program am adus fericire în multe familii, cărora le-am creat sentimentul de mândrie că sunt români”, spune ministrul Cseke. Şi, ca noutate, pe lângă 1.200 de euro alocaţi pentru serviciile medicale de fertilizare in vitro alocaţi de Ministerul Sănătăţii, acest organism a dat, din ordinul bihoreanului Cseke, câte 300 de euro premiu la centrele de fertilizare in vitro care reuşeau să finalizeze fiecare sarcină, contribuind la aducerea pe lume a copiilor mult doriţi în familiile românilor.
Cseke a iniţiat programul multianual de achiziţie de elicoptere SMURD, fiindcă atunci erau doar două în toată ţara. Aşa că s-au cumpărat şase, unul, din nefericire, căzând la datorie. Iniţiativa lui Cseke a fost şi programul multianual de cumpărare de maşini de ambulanţă. După mandatul lui Cseke, deci din 2011 încoace, nu s-a mai făcut nicio astfel de achiziţie.
Apoi a fost iniţierea cardului de asigurat. Chiar dacă are încă neajunsuri, acest card este necesar atât pentru stoparea fraudelor din sistem, cât şi pentru ca beneficiarii să fie identificaţi mai uşor, spune ministrul Cseke, care a iniţiat şi programul de boli rare şi de hemofilie.
Cât priveşte aparatura, Cseke nu a făcut niciun fel de inventar, dar a oferit unităţilor sanitare din ţară „cu tonele”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!