Zeci de localități din județul Bihor sunt, și acum, fără canalizare. Alte zeci, mai puține ce-i drept, nu au nici măcar rețea de apă. Jurnal bihorean a încercat să afle dacă există o instituție care să aibă o imagine exactă a localităților care nu au utilități.

[eadvert]

Consiliul Județean Bihor ne-a trimis la Prefectură, spunând că ei nu au o astfel de situație. Prefectura Bihor nu are nici ea, Ministerul Dezvoltării fiind instituția care ar trebui să știe mai bine care e situația. Ministerul ne-a transmis un tabel, însă informațiile nu coincid cu cele din teren. Potrivit datelor oficiale, aproximativ jumătate din localitățile județului sunt fără canalizare, iar aproximativ un sfert ar fi fără rețele de apă.

Am încercat să ne facem o imagine mai clară a situației, solicitând datele direct primăriilor. Din păcate, mai puțin de jumătate au răspuns întrebărilor transmise de Jurnal bihorean.

Există localități unde lucrările la rețele de utilități au început în urmă cu zece ani, însă nici acum nu sunt finalizate. Altele au rețele îngropate, rămase nefolosite, stații de epurare care nu funcționează, oameni care își cară apa de la zeci de kilometri sau care lasă canalizarea direct în pământ sau în rigolele de pe marginea drumului.

Săteni care sunt nevoiți să își cumpere apă îmbuteliată, pentru că cea din fântâni nu este potabilă, iar acolo unde apa poate fi consumată, vara fântânile seacă.

Întrebați care sunt motivele pentru care nu au reușit să introducă rețelele în satele din Bihor, primarii au aproape toți aceleași răspunsuri: „lipsa fondurilor” sau „probleme cu constructorul”.

Satul de vacanță Ginta, fără apă și canalizare

Mare parte din cei 1.200 de locuitori din comuna Căpâlna trăiesc, și acum, fără rețea de apă potabilă și fără canalizare. Ginta e un fel de perla coroanei pentru comună – un sat de vacanță a cărui principală atracție e un mic baraj și care a devenit atractiv pentru oamenii cu bani, interesați să dețină case de vacanță.

Din loc în loc, în Ginta se văd conducte negre pe marginea șanțurilor, cu capete desfundate, care ies dintre buruieni și atârnă pe marginea drumului.

Localnicii ne spun că sunt rețelele de apă din sat. Lucrările au început cu mulți ani în urmă, sunt încă neterminate, iar rețelele noi nouțe au fost invadate de bălării.

„Nu avem nici apă, nici canalizare în toată comuna. Se lucrează la ele de ani de zile”, ne spune Maria Comănescu.

Femeia are apă curentă, dar strict datorită efortului propriu. Acum mai bine de 10 ani, soțul ei a făcut o fosă septică în grădină și a tras apă în casă.

„În fântână este un hidrofor, cu care aducem apa în casă. Însă apa din fântâni nu este bună de băut. De băut, bem apă minerală. Nu avem nimic în satul ăsta”, zice resemnată femeia.

Apa din fântână este filtrată, să nu îi strice mașina de spălat. Instalația de filtrare doar lungește puțin durata de viață a aparatelor electrocasnice, că de stricat toate se strică mai repede decât ar trebui.

„Pentru WC eu am fosă septică, de 2 metri lățime, pe 2 metri înălțime, însă majoritatea nu au și lasă apa uzată afară în rigole, pe stradă. Pentru fosa septică folosesc niște tablete, să pot să curăț apa și să îi dau drumul în grădină. Eu pun o tabletă la 3-4 săptămâni, deși instrucțiunile de pe cutie spun că ar trebui puse mai des. Nu am cum, sunt scumpe”, ne-a povestit Maria.

„Locuim într-un sat de vacanță, uitați-vă pe Facebook să vedeți de frumos e!”, a adăugat ea, cu sarcasm.

„Și eu am o pompă cu care tragem apa din fântână. Însă apa nu e potabilă, este de la vale și toate mizeriile ajung acolo. Toaleta este cu bazin, am în spatele casei groapă septică. Trebuie întreținută, dar nu avem ce face. Apa de băut și pentru gătit o cumpărăm. Inclusiv animalelor le dau apă îmbuteliată. Mai bine cheltui pe apă, decât pe medicamente”, ne mărturisește vecina Mariei, Anamaria Bumber.

Ea a socotit că are nevoie de 60 de litri de apă îmbuteliată săptămânal, pentru consum.

„Facem vânzare la magazinul din sat”, glumesc amar cele două femei.

„În satul ăsta uitat de lume nu fac nimic. Își umplu buzunarele și …la revedere. Lumea se descurcă rău”, ne spune cu amărăciune un alt sătean.

Fântâni secate….sau cu apă nepotabilă

Câteva străzi mai jos, după biserică, de-a lungul râului Prisaca, oamenii își strâng apă de ploaie în butoaiele aliniate la poartă. Câteva recipiente sunt uscate, iar apa care a mai rămas e veche și stătută, semn că nu a plouat în ultima vreme.

„Noi aducem apa cu bidonul, din Oradea”, ne-a spus un cuplu care și-a cumpărat de curând o casă în zonă.

„Problema este că pe strada aia seacă fântânile și oamenii nu mai au apă deloc”, ne-a explicat Maria Comănescu.

În comună sunt 1335 de gospodării, potrivit Primăriei Căpâlna.

În urma unei solicitări, edilii ne-au comunicat că ar exista o rețea funcțională de apă, cu o lungime de 6,7 km, în satul Săldăbagiu Mic.

În 2017 au început lucrările de introducere a rețelei de apă, în lungime de 24 de kilometri, în Căpâlna, Rohani și Ginta. Lucrarea este finanțată cu bani din PNDL, valoare lucrărilor fiind de 3,5 milioane de lei. Constructor este Imperial Proconstruct SRL.

O a doua lucrare, de introducere a apei în Suplacu de Tinca, a început în 2019. Ar urma să fie construită o rețea cu o lungime de 7 km, tot prin PNDL, în valoare de 3,1 milioane de lei. Constructor este Dumexim.

Ambele sunt în curs de execuție.

„Avem un constructor foarte neserios. Rețeaua de apă este în mare finalizată, avem foraj, dar nici anul ăsta nu am făcut aproape nimic. Anul trecut am decontat o factură. Am făcut demersuri în instanță, să îl obligăm să lucreze. Dacă reziliem contractul pierdem finanțarea. Tot ne chinuim cu el. Și acum am zis că îi mai trimitem ceva notificare, nici măcar nu răspunde la telefon. Și alți colegi primari care au lucrări cu el au trecut prin aceeași situație”, ne-a declarat edilul Gheorghe Vid, când l-am chestionat despre stadiul lucrărilor.

Primăria susține că în prezent au 190 de branșamente la apă.

Despre canalizare, nu există și nici nu va fi.

„Pentru introducerea rețelelor de canalizare și gaze, dat fiind numărul mic de locuitori, sub 2.000, nu suntem eligibili pentru accesarea de fonduri europene și naționale, iar veniturile proprii fiind mici nu putem accesa astfel de lucrări”, ne-a transmis primarul Vid, prin email.

El a precizat că „din punct de vedere economic nu este sustenabilă (n.red. rețeaua de canalizare), dat fiind numărul mic de locuitori”.

Biharia are canalizare, dar nu chiar

O situație absurdă am găsit și la Biharia, unde nici acum nu există canalizare. Adică există, e băgată în pământ, dar nu poate fi folosită încă.

„Avem, dar nu funcționează”, ne-a declarat primarul Szilagyi Zoltan.

Rețeaua de canalizare este în construcție din anul 2015, prin PNDL 1, constructor fiind Dumexim. La preluarea mandatului, primarul spune că era finalizată 30%.

„Stația de epurare este gata, 100% funcțională. Acum așteptăm două SF- uri la stația de pompare și pe urmă putem să dăm drumul și să începem branșarea”, a precizat edilul.

El ne-a spus că speră să se dea drumul la canalizare anul acesta, adică la opt ani de la demararea lucrărilor.

Biharia are 1.722 de gospodării, iar la apă sunt racordate 90% dintre gospodării, potrivit primăriei.

Sâmbăta: „Apa e aur pe timp de vară”

La Sâmbăta, o situație asemănătoare. Rețeaua de canalizare există, e aproape gata, însă constructorul a întârziat foarte mult finalizarea lucrărilor.

„S-a băgat în pământ de ani de zile, dar nu s-a dat în folosință nimic. Stația de epurare e undeva în câmp, probabil din lipsă de fonduri nu au mai continuat lucrările. Cel puțin apa dacă ar lega-o la rețea. Apa e aur pe timp de vară, când fântânile seacă”, ne-a spus un localnic.

„Apă luăm tot din fântâni. Câțiva au hidrofor, dar majoritatea sunt pe găleată. Toaletele sunt în fundul curții. Sunt care au fose septice, dar puțini. Este păcat, pentru că s-au investit niște bani când s-au făcut rețelele”, a povestit bihoreanul.

Rețeaua de apă din comună este construită de Imperial Proconstruct, conform contractului încheiat 2014, în valoare de 5.959.958 lei.

Rețeaua de canalizare este construită de Dumexim, conform contractului din 2016, în valoare de 11.958.675 de lei. Comuna are nevoie de 18 km de rețea canalizare și 17 de apă. În total, Sâmbătă are 770 de gospodării.

Primar: „Dacă nu terminăm până în noiembrie, pierdem finanțarea”

„Noi încă nu avem apă, o să luăm de la Dobrești, doar că ei nu sunt încă acreditați. Rețeaua noastră trebuia sa fie gata de foarte mult timp, de șapte ani este lucrarea în derulare. I-am amenințat (n.red. pe constructori), le-am cerut grafic de lucrări. Dacă nu terminăm până în noiembrie, pierdem finanțarea”, a subliniat primarul Mariana Laza.

Primarul spune că ar mai fi de lucru maxim trei săptămâni, pentru a putea fi pusă în funcțiune.

„Când au venit cu drumul național au spart conducta și trebuie să remedieze acolo unde e defect. În toate cele șase sate este pusă coloana”, spune edilul. Ea ne-a declarat că prin finanțarea din PNDL este „acoperită toată comuna, mai puțin ce nu a fost cuprins în proiect”, restul lucrărilor urmează să fie realizate cu bani prin Anghel Saligny.

Cu buda-n curte (2). 13 kilometri de canalizare, în construcție de 13 ani

Cu buda-n curte (3). Mii de bihoreni se descurcă cum pot cu apă din fântână și toaleta afară

Cu buda-n curte (4). „Când implementezi proiecte cu administrații incompetente, ajungi la rețele care nu funcționează”