Președintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Csomortányi István, susține că postarea lui despre conflictul din Ucraina a fost înțeleasă greșit de presă și preluată pe urmă de politicieni pentru a-l ataca nejustificat. Prin urmare, a dorit să clarifice ceea ce a publicat pe 24 februarie, sub titlul „Ăsta nu e războiul nostru…” pe pagina sa de Facebook și pe site-ul https://emsz.org/.

[eadvert]

Președintele PPMT Csomortányi István, despre războiul din Ucraina: „Ăsta nu este războiul nostru”

Jb&Bihon.ro: Ce vreți să spuneți prin afirmația „Ăsta nu e războiul nostru…”

CI: Dacă cineva consideră că acest război îi aparține, atunci ar trebui să aibă consecințe această afirmație. Și dacă consideră că e războiul lui, atunci cum se și implică în acest război? Sunt curios, din această perspectivă cine ar avea curajul să spună că este războiul lui și cu ce ar vrea să se implice în mod direct în acest război? Pentru că aici nu mai putem vorbi de o implicare indirectă. Este o situație gata, una tragică, în care trebuie să iei atitudine. Dacă cineva consideră că este războiul său, pe care membru al familiei l-ar trimite pe front?

Jb&Bihon.ro: Atunci, cum ne putem implica în acest conflict, în opinia dumneavoastră?

CI: În această situație să se facă o distincție foarte clară, este un conflict armat în care noi nu avem ce căută, cine spune așa ceva vrea să ne împingă într-o stare de război.

Este însă o altă situație care a provenit din starea de război, legată de refugiați. Aici noi avem obligația morală să îi ajutăm pe cei care se refugiază și pe cei care aleg calea mai grea și rămân în regiunile lor natale, ori nu au posibilitatea să le părăsească care pot deveni zone cuprinse de război, să îi ajutăm și pe ei. Organizația noastră, s-a afirmat că noi facem discriminare față de ajutoarele pe care le oferim. Că facem discriminare față de refugiați. Noi am ales să îi ajutăm pe cei care au rămas acasă, pentru că așa am considerat că de aceste persoane nu se ocupă atât de mulți.

Noi am ales să strângem ajutoare pentru cei rămași acasă, și cum regiunea cea mai apropiată de noi și unde avem relații zilnice, regiunea Transcarpatia, am ales să ajutăm această regiune. Și am făcut anunțuri că ajutăm și binențeles că am am făcut-o în limba maghiară, pentru că suntem o organizație de limba maghiară. Și am făcut-o cum se face în intreg spațiul vorbitori de limba maghiară, cred că peste tot s-a formulat așa cum am formulat noi. Când am spus că strângem pentru maghiarii din Transcarpatia trebuie să se înțeleagă foarte clar. Noi avem relații foarte strânse cu organizații politice și civice de acolo. Acestea sunt organizații minoritare, pe ei îi cunoaștem, îi știm de ani de zile. Avem încredere în ei. Când organizăm o astfel de acțiune ne bazăm pe ei, strângem pentru ei. Ei au datoria ca acolo la fața locului să distribuie ajutorul cum consideră ei că este de folos. Indiferent de etnie, de religie. Mi se pare aberant să fim atacați pentru această chestie fără să fim întrebați ce am vrut noi să spunem prin acel anunț.

Jb&Bihon.ro: Ați spus «maghiari pentru maghiari», când restul lumii spune pentru ucrainieni. Înțelegeți de unde vine confuzia?

CI: Am ajuns cu acest subiect să fim temă națională. Datoria tuturor este să ne ocupăm de probleme reale, să nu adâncim niște stereotipii care poate nici nu sunt reale.

Au făcut-o organizații care nici nu știu dacă au acțiunile lor în acest sens (n.r. pentru sprijinul refugiaților). Sau cel puțin nu au ieșit în evidență cu activități. Puși în situația în care unii politicieni au încercat să acumuleze capital politic pe această temă, e inacceptabil șio problemă rușinoasă. Să ieși tu ca politician să critici pe celălalt că a organizat o acțiune de ajutorare?

Jb&Bihon.ro: Susțineți că „Suntem convinși că niciuna dintre părți nu are dreptate în acest conflict”. Condamnați totuși atacurile asupra civililor și a obiectivelor civile?

CI: Ar trebuie să fiu revoltat pentru o asemenea întrebare, pentru că se presupune că nu aș face-o.

Jb&Bihon.ro: Nu ați spus nicăieri că le condamnați.

CI: Binențeles că nu se acceptă. Este o evidență. Ar trebui să fiu revoltat pentru întrebare pentru că evident, nici nu știu cum se pune problema să existe vreo persoană cu firea întreagă să spună că există justificare să ai acțiuni de agresivitate față de populația civilă.

Condamnarea agresiunii, nicăieri nu am spus că nu e corect să condamnăm agresiunea. Nici nu ne-am ocupat de această problematică pentru că mi se pare firească. Problemele nu le rezolvăm cu violență și cu arme. Și am considerat închisă această direcție cu afirmația că noi cunoaștem rușii. Avem experiențele noastre istorice față de Rusia și nu avem iluzii. Deci cine are iluzii față de atitudinea și acțiunile Rusiei și față de ce va urma, ori nu a învățat istorie, ori nu știe pe ce lume trăiește. Față de violență, față de acțiunile armatei din Ucraina noi avem o poziție foarte clară, care nu diferă față de poziția tuturor organizațiilor politice din România. Mi se pare aberant să vină cineva să pună sub semnul întrebării această chestie evidentă. Însă diferență de păreri trebuie să existe între noi vizavi de gradul de implicarea în acest conflict. Bazându-ne pe dreptul de liberă exprimare să ni se permită să avem poziție diferită față de majoritatea, chiar față de opinia Guvernului. Noi suntem mulți, cred că suntem mulți, care considerăm că a te implica și prin a transporta într-o zonă de război armament poate avea consecințe. Și din păcate am avut două accidente nefericite în ultimele zile care arată perfect starea de pregătire a forțelor de apărare din țară. Și asta nu este un specific românesc, este valabil pentru toate țările din Europa Centrală.
Eu sper că întâmplările o să mă contrazică și să nu am dreptate, dar avem o experiență foarte tristă din istoria maghiară din 1956 când cu ocazia invaziei sovietice a Ungariei Occcidentul a îndemnat revoluționarii să reziste cât de mult pentru că vor primi ajutor. Ajutorul nu a sosit niciodată. Și din păcate, din ceea ce se conturează, nu prea putem avea dubii care va fi rezultatul invaziei ruse. Dacă va urma ocuparea totală a Ucrainei, transportatea armamentului în zona respectivă nu are alt efect decât prelungirea suferinței populației civile. Și asta nu o spun pentru că nu am suflet sau nu aș fi de partea libertării, independenței și integrității țărilor din această regiune, ci o spun pentru că încerc să fiu realist.

În această situație, când conflictul e gata, când nu s-au făcut pașii să se evite această situație, dacă nu s-a putut evita războiul, eu cred că ceea ce trebuie făcut este ca actele de război să fie oprite cât se poate de repede. Trebuie ferită, protejată populația civilă și pentru cei refugiați asigurat tot ce este posibil ca în cel mai scurt timp să revină la viața lor inițială.

Jb&Bihon.ro: Totuși, până acum nu ați făcut nicio declarație cu privire la ce credeți despre acțiunile Rusiei în Ucraina.

CI: Și în cadrul acestui interviu am repetat de câteva ori că sub niciun pretext nu sunt circumstanțe pentru folosirea forței armate. Mi se pare o evidență. Probabil faceți o referire la afirmația că noi nu datorăm declarații de loialitate niciunei părți. Și eu o consider valabilă. Noi, după ce s-a întâmplat cu aceste țări și națiuni în ultimii o sută de ani nu datorăm nimănui nimic. Ei ne datorează pace. Toți care au generat conflicte în zonă ne datorează pace. Știe toată lumea care au fost statele care au generat conflicte în zona noastră.

Jb&Bihon.ro: Care sunt marile puteri de care ați amintit și care sunt interesele lor?

CI: Se vede foarte clar că sunt niște interese ale puterilor mari care au împins în acest conflict armat regiunea noastră.

Putem să facem un fel de lecție de istorie pentru că întradevăr acest conflict are rădăcinile foarte adânci. Dar aș porni de la ideea că continentul european, dacă intrăm în problemele foarte ușor de rezolvat de un partid minoritar, țările de pe tot continentul european ar avea interesul ca pe continent să fie pace, să nu existe nici conflicte armate, nici conflicte economice, pentru că în secoul XXI continentul european a devenit o zonă periferică. Și asta ori o acceptăm ori nu, este o realitate dacă ne uităm la capacitățile economice, la descreșterea populației, la stagnarea producției economice, la capacitățile militare de pe continent, din păcate am devenit o macroregiune periferică pe mapamod. Mersurile treburilor în lume sunt rezolvate fără a fi luate în considerare interesele noastre de pe continent. Șe știe foarte bine care sunt cele mai mari puteri economice și militare în lumea asta. Și este evident că interesele lor nu coincid cu interesele noastre, chiar și cu prețul de a ne băga în diferite conflicte care nouă nu ne aparțin. Nu o să le enunț. Dacă vă uitați peste statisticile globale veți vedea care sunt primele patru – cinci puteri ca potențial economic și militar. Interesele lor sunt diferite față de interesele noastre din Europa Centrală.

Jb&Bihon.ro: Ați spus pe tot continentul european. Acum spuneți Europa Centrală.

CI: Pot să extind pentru tot continentul european, în majoritate probleme sunt comune.
Când fac referire la țările care au alte interese mă refer și la unele care sunt parte din NATO. Considerați că toate țările din NATO întotdeauna au avut interese comune? Fiind într-o situație foarte vulnerabilă, ceea ce ne poate asigura să nu devenim zonă de conflict este ceea ce facem noi și ce putem rezolva din inițiativele noastre fără a ne sprijini pe ajutoare exterioare care, în funcție de gradul de conflict, pot veni sau nu pot veni.

Jb&Bihon.ro: Nu înțeleg de ce nu vreți să le numiți.

CI: Pentru că pe urmă, din nou vor urma discuții dacă sunt pro sau contra țării respective. De aceea voi evita să le numesc. Este foarte clar care sunt statele care au generat conflicte și nu vreau să le numesc pentru că fac o enumerare și una va lipsi și iar voi fi catalogat pro sau contra respectivului stat.

Jb&Bihon.ro: Care sunt interesele marilor puteri?

CI: Nu mă aventurez pentru că văd că există, și nu puțini, care abia așteaptă să se lege de mine.

Jb&Bihon.ro: Ar trebui să acționăm diferit de NATO și UE?

CI: Să facem tot ce este posibil ca nici alianțele din care facem parte să nu fie participante în vreun conflict în zona noastră.

Jb&Bihon.ro: Este interesul NATO și UE să intrăm în acest conflict?

CI: Am vorbit despre participanții în acest conflict, NATO nu este participant în acest conflict. Nu înțeleg de ce tot vorbiți de NATO.

Jb&Bihon.ro: Nu înțeleg de ce dumneavoastră nu vorbiți despre NATO? România face parte din NATO, iar deciziile sunt luate într-o alianță, în alianța din care face parte, corect?

CI: Da.

Jb&Bihon.ro: Și atunci dumneavoastră sugerați că noi ar trebui totuși să luăm decizii independent de Alianță?

CI: Noi ar trebui să avem o libertate de mișcare care ne permite ca, păstrând această Alianță, totuși să nu fim implicați în conflicte de război în regiune. Este o situație foarte complicată. Este o afirmație foarte complicată și la un moment dat și contradictorie, pentru că poate că la un moment dat, din nefericire, va exista un conflict la nivelul NATO, dar noi nici atunci nu avem interesul să fim implicați în acest conflict. Ce este posibil să facem, pentru a evita această situație.

Jb&Bihon.ro: Prin contractul pe care îl avem cu NATO ne-am asumat aceste lucruri.

CI: Știu, dar totuși noi să facem tot ce este posibil să evităm ca în această zonă să izbucnească un conflict armat în care noi ca și țară să fim implicați, la fel și celalate țări din centrul Europei.

Jb&Bihon.ro: Sunteți pro-european și pro-NATO?

CI: Sunt pro-european și pro-pace.

Jb&Bihon.ro: Nu considerați că faptul că facem parte din NATO este cumva și o garanție pentru pace?

CI: Tot cadrul internațional și conjuctura istorică a făcut posibilă dezvoltarea întregii regiuni datorită apartanenței noastre la UE și la NATO. Proba contrarie avem cu țările care nu sunt membre. Avem câteva în zonă și nu sunt cele mai fericite țări. Acest statut de membru al acestor organizații este de o valoare indisputabilă și de păstrat.

Jb&Bihon.ro: Totuși, spuneți că sunteți pro-pace când vă întreb dacă sunteți pro-NATO?

CI: Nu știu ce va aduce viitorul. Dacă dumneavoastră puteți spune că avem toată siguranța ca în viitor, fără să ne asigurăm noi din resursele și posibilitățile noastre, care depind doar de noi și nu de factori exteriori, ă avem siguranțe în plus. Deci să punem în mână exterioară starea noastră de pace este o iresponsabilitate. NATO trebuie să fie o siguranță în plus față de facem noi. Vă spun sincer că eu nu dorm liniștit dacă nu am siguranța că avem și capacitățile noastre independe de orice participant exterior.

Jb&Bihon.ro: Asta ce înseamnă, ce ar trebuie să facem?

CI: Ar trebui să ne păstrăm o libertate de mișcare diplomatică și binențeles să avem capacitățile de apărare proprii. Cred că în felul în care această situație este gestionată, sunt metode diferite la diferite țări din regiune.

Jb&Bihon.ro: Suntem foarte aproape de acest conflict, împreună cu celelalte state mici de care vorbiți. Dacă se întâmplă să fim atrași în acest conflict, dumneavoastră spuneți ca noi să beneficiem de protecția acestor alianțe, dar, între timp, să adoptăm o poziție neutră?

CI: Asta asta am vrut să spun.

Jb&Bihon.ro: Adică să profităm de protecția lor și să nu arătăm solidaritate?

CI: Da. Pentru că noi nu le datorăm nimic. Eu cred ca marile puteri sunt datoare cu pacea, au și responsabilitatea cea mai mare. Nu noi vom fi aceia care vom porni un conflict.

Jb&Bihon.ro: Să nu ajutăm cu echipament militar?

CI: Un act prin care participăm cu echipament militar în acest conflict s-ar putea intrepreta ca un act de agresiune. În condițiile în care așa se conturează că deznodământul este destul de tragic privind Ucraina și este doar o chestiune de timp când se va termina acest război cu o victorie rusească, sper să greșesc, dar cu introducerea unor arme suplimentare acolo prelungim această suferință. Poate pot fi considerat fără suflet pentru această situație, dar suntem în situația în care trebuie să ne considerăm foarte bine pașii pe care-i facem . Trebuie să fim foarte cumpătați. Este atât de aproape conflictul, încât Doamne ferește să ajungem în această situație.

Jb&Bihon.ro: Puteam fi noi în locul Ucrainei, dacă nu am fi făcut parte din aceste alianțe?

CI: Și istoricii refuză să răspundă la această întrebare.

Jb&Bihon.ro: Dacă noi am fi în conflict și țările vecine ne-ar spune că nu ne furnizează arme?

CI: Considerați că dacă am primi arme am avea capacitatea să facem față?

Jb&Bihon.ro: Dumneavoastră ați considera suficient, dacă am fi într-un conflict, să primim doar pături și saltele de la celelalte țări?

CI: Eu nu vreau să lupt.

Jb&Bihon.ro: Ce trebuie făcut într-un astfel de conflict, să lupți sau să te predai?

CI: Să supraviețuiești.

Jb&Bihon.ro: Și atunci ce credeți că ar trebui să facă Ucraina acum?

CI: Puteți să mă considerați fără suflet, dar în situația în care deznodământul se conturează deja eu zic că ar trebui prescurtată cât de mult posibil starea de luptă.

Jb&Bihon.ro: Rusia își retrage armata sau Ucraina se predă?

CI: Discutați cu mine care nu sunt parte din conflict. Și este o situație teoretică.

Jb&Bihon.ro: Dar aveți o opinie și ați pus-o pe site și pe Facebook.

CI: Dacă mă întrebați pe mine eu as cere armistițiu imediat.

Jb&Bihon.ro: În ce condiții?

CI: Asta trebuie să urmeze după niște discuții. Nu știu condițiile reale exacte, care poate nici nu le comunică. Nici nu trebuie să le știu. Nu sunt în situația în care trebuie să iau aceste decizii grele. Dar în situația în care deznodământul pare să meargă într-o direcție, eu consider că ar trebui făcut tot ce este posibil ca luptele să se termine și să nu fie expuse alte vieți omenești.

Jb&Bihon.ro: Ucraina să se predea?

CI: Armistițiu nu înseamnă predare. Eu dacă sunt lider al unei țări îmi cunosc capacitățile, știu ce forțe am, știu cu ce am de a face, este decizia mea în ce direcție mă duc. Consider că cu acele forțe, resurse pot face față și să ajung într-o situația în care pot să obțin niște victorii, ori dacă îmi dau seama că nu am acele resurse, încerc să minimalizez pierdea de vieți omenești?

Jb&Bihon.ro: Prin predare?

CI: Prin armistițiu. Aici e luptă de noțiuni, pentru că nu cunoaștem condițiile cerute de cele două părți. Armistițiu înseamnă oprirea unei lupte și intrarea la negocieri.

Jb&Bihon.ro: Ați spus că „Ucraina este un stat care, cu sistemul său de guvernare inerent corupt, este dușmanul tuturor cetățenilor săi, ceea ce nu este dovedit de nimic mai mult decât faptul că aproximativ zece milioane de cetățeni au plecat în străinătate în ultimii ani”. Ce ar trebui să înțelegem din această declarație? Ucraina își merită soarta?

CI: Nu, nimeni nu merită situația în care Ucraina este acuma. Însă sunt două momente în care are rost să vorbim despre elementele vcare au condus un război. Chiar la început, să se fixeze bine niște chestii. Și la sfârșit, când trebuie să se ajungă la o situația care nu permite repetarea războiului. Suntem în situația în care nu ne-a rămas decât de a ne păstra această discuție pentru când se va sfârși războiul. Eu am făcut-o în prima zi, pentru a fixa câteva probleme care dacă nu ar fi existat poate că am fi avut un alt deznodământ sau altă realitate. Eu cred că fiecare stat sau fiecare lider politic care este corupt, este dușman al cetățenilor săi. Este o afirmație foarte dură, dar nu cred că poate fi contrazisă. Eu am fost în ultimii trei ani de mai multe ori în Ucraina, în Transcarpatia. Am văzut cu ochii mei ce se întâmplă acolo. Cum e să treci prin vamă și încă nici nu ai intrat în țară și să ți se ceară bacșis. Să faci nici cinci kilometri și să te oprească un polițist care nu te lasă mai departe fără amendă dacă nu îi dai bacșis. Și asta s-a văzut și acum când a început criza refugiaților pentru că și presa a relarat cazurilor cu vameși ucrainieni.
Dacă nu se va vobi despre acest aspect, după război se va ajunge la aceeași situație. Un stat care funcționează foarte greu din cauza corupție duce la depopularea țării, o țară depopulată din care pleacă forța de munca din cauza sistemului este o țară slăbită, este mult mai mult expusă.

Jb&Bihon.ro: Ce legătură are corupția din Ucraina cu războiul?

CI: Am spus că sunt două elemente. Corupția care a slăbit statul și al doilea element a fost legat de comportamentul conducerii față de minoritățile din Ucraina care cred că a contribuit foarte mult. Orice vină, orice deficiență să aibă un stat nu se permite o agresiune. Problemele nu se rezolvă cu forța, mai ales cu forța armată.

Jb&Bihon.ro: Și atunci, corupția și comportamentul față de minorități, care e rolul lor în acest conflict?

CI: Un stat slăbit este mult mai expus și comportamentul față de minorități dă un pretext excelent.

Jb&Bihon.ro: Minoritățile nu au atacat Ucraina

CI: Comportamentul față de minorități au dat un pretext excelent Rusiei ca să atace. Dacă nu ar fi existat comportamentul ostil față de minoritatea rusească, Rusia nu ar fi avut niciodată pretextul. Rusia a avut nevoie de un pretext.

Paralel cu această chestiune, în Ucraina au avut de suferit și celelalte minorități. Am văzut ce înseamnă legea care a interzis folosirea limbii materne în școli. În afară de limba maternă, toate celelalte materii ar fi trebuit să fie predate în limba ucraineană. Valabil pentru toți. Legile împotriva folosirii limbilor minoritare și aici este o chestiune foarte gravă față de care ne este datoarea Uniunea Europeană. Sunt cinci limbi care sunt limbi oficiale ale UE care au fost atacate în acest fel. Nimeni nu a zis nimic. Greaca, bulgara, româna, maghiara și poloneza, cinci limbi oficiale care au fost practic interzise în comunicarea administrației cu cetățenii. Nu suntem în situația în care are rost să le mai enumerăm, dar dacă în sfârșit se va ajunge ca acest război să se termine și să revină la o situație normală, aceste greșeli nu se pot repeta. Și de aceea trebuie ținute minte.

Jb&Bihon.ro: În contextul declarației legat de felul în care Ucraina și-a tratat cetățenii, cum vă explicați modul în care aceștia s-au mobilizat acum și luptă pentru țara lor, lucru care a suprins întreaga lume?

CI: Pentru că suntem câțiva care ne iubim patria și atunci când este coruptă și atunci când nu se asigură un trai decent. Asta nu depinde de nivelul traiului. La unii depinde, suntem câțiva la care nu.

Jb&Bihon.ro: Ce impresie v-a făcut în aceste zile Volodymyr Zelensky?

CI: La această întrebare nu pot să vă răspund pentru că au apărut atât de multe informații, din atât de multe surse. Să vă dau un exemplu. Dacă m-ați întreba care este părerea mea despre apărătorii insulei Șerpilor despre care până la urmă nu știm ce s-a întâmplat cu ei. Întradevăr au rezistat eroic și au fost uciși sau sunt ostatici și stau bine mersi în custodie rusească? Sunt atât de multe informații, vă rog să îmi permiteți, mai ales văzând ce s-a întâmplat în Ucraina în ultimii 3 ani, să nu am o părere deocamdată. Eu o să pot să îmi formulez o părere completă și clară când se va vădea și deznodământul. În momentul de față se desfășoară și un război al informațiilor.

Jb&Bihon.ro: Care e poziția dumneavoastră față de controlul Kremlinului asupra mass-media și în general despre controlul presei?

CI: În niciun context nu ar trebui să se permită îngrădirea exprimării libere. Asta este general valabilă. Am văzut și eu ce întâmplă cu mine, dacă îmi exprim o idee puțin diferită față de unii, dar revenind la subiect, nu este acceptabil așa ceva. Așa se pare că în starea asta de război va trebui să ne familiarizăm cu această situație. Acum am aflat că și în Slovacia s-a votat o lege prin care serviciile speciale pot bloca conținutul de internet pe care le consideră pro-ruse. Din păcate mergem într-o direcție care va îngrădi libertatea presei. Iar Rusia e prima care a făcut asta.

Jb&Bihon.ro: Ce părere aveți despre interzicerea în România a unor site-uri pro-ruse?

CI: Sunt niște organizații ale statului care au ca responsabilitate protejarea țării față de propagandă sau mesaje neadevărate, dăunătoare. E bine să ne familiarizăm că asta va urma. Ce se condiseră ca parte a presei libere și ce se consideră obiect de manipulare privind informațiile pe care le primim. Este o chestiune foarte sensibilă. Eu zic că fiecare instituție a statului să își facă datoria.

Jb&Bihon.ro: Ce părere aveți despre Putin?

CI: Ca etnic maghiar am fost foarte revoltat încă din anii ’90 când am văzut acțiunile Rusiei în Caucaz, față de popoarele de acolo, care au continuat până în prezent. Există o prezență armată acolo. Întotdeauna când se implică aduc nenorocire pentru acele mici popoare. Și rezolvarea drastică și forțată a acestor situații a început cu era Putin.

Jb&Bihon.ro: Ce părere aveți despre declarațiile domnului Szabo Odon, referitor la dumneavoastră?

CI: Este o foarte mare dezamăgire și un fapt foarte rușinos să încerci să acumulezi capital politic prin atacarea adversarului politic într-o situația ca cea de acum. Și asta este valabil și pentru USR. Și mai ales că nu știu dacă a apărut așa cum s-a spus la conferința de presă a domnului Szabo. Noi nu am făcut afirmația că nu vom ajuta refugiații care nu sunt maghiari. Noi încercăm să ducem ajutorul acolo unde este cea mai mare nevoie și unde ajung foarte puține. Dacă ar exista resurse limitate și ar trebui să alegem pe cine ajutăm sau nu atunci ar fi altă discuție. Și din partea USR este o situația și mai gravă. Cu UDMR avem o concurență politică, dar USR și PPMT nu sunt partide concurente. Ei, prin ce au afirmat la adresa mea au dorit să aducă un atac președintelui CJ Bihor, care este o chestiune și mai urâtă. Nu a existat nici măcar o picătură de sinceritate în ceea ce a făcut USR.

Cer demiterea lui Csomortányi István din funcția de consilier al președintelui CJ Bihor

Jb&Bihon.ro: Cum delimitați cele două roluri: consilier al președintelui CJ Bihor și cel de președinte al PPMT?

CI: Eu afirmația respectivă am făcut-o, și așa a și fost postată, în calitate de președinte al PPMT. Eu timp de 40 de ore pe săptămână sunt angajat la Consiliul Județean Bihor. Eu acolo îmi fac datoria, sunt mai multe proiecte la care lucrez, ce mi se cere încerc să rezolv. Dar asta nu înseamnă că în celelalte 128 de ore eu nu pot să am opinia mea personală sau organizația pe care o conduc nu poate să aibă o opinie diferită față de oricine. Noi avem libertatea de exprimare și dacă considerăm că ceva nu este bine sau poate aduce pericol pentru noi toți atunci măcar să ne spunem părerea.

De ce să existe această diferențiere pentru că autoritățile descentralizate și unitățile administrativ teritoriale nu sunt în situația în care trebuie să ia decizii directe, care au influență asupra întregii țări. Au rolul lor local și trebuie să își îndeplinească rolurile respective. Și mai ales că eu nu am o funcție prin care să am influență asupra acestor instituții. Nu este datoria mea să fac afirmații în numele acestor instituții și nu o fac.

Jb&Bihon.ro: Ați avut discuții cu domnul Bolojan pe această temă, după ce ați publicat acel material?

CI: Nu. Nu am făcut acele afirmații în timpul serviciului și nu consider că mi-am depășit atribuțiile.

Jb&Bihon.ro: Ce faceți din rolul de consilier al președintelui CJ Bihor?

CI: Consider că am un rol foarte imporant ca instituțiile de cultură ale comunității maghiare să funcționeze în bună regulă. Încercăm și am reușit să creștem bugetul revistei Varad, chestie importantă pentru că după reorganizările de la începutul mandatului libertatea de mișcare a revistei a avut de suferit. Dorim ca această revistă să funcționeze în condiții normale și să fie citită de toți bihorenii. Mă implic în probleme legate de proiecte ale județului, acum lucrez la un proiect în domeniul turismului și a produselor locale, în partea de nord a județului. O altă direcție, care nu ține de entnicii maghiari, este siguranța în circulație pe drumurile județene, am câteva propuneri și încerc să fie puse în practică. Acest proiect ține și de aspectul și de curățenia drumurilor.