Amendarea Legii 51/2006 referitoare la serviciile publice de interes public iscă opoziţia vehementă a UDMR. Deputatul Cseke Attila propovăduieşte urmări dintre cele mai drastice pentru primăriile care au angajat, dar nu au finalizat proiecte europene pe infrastuctură de apă şi canalizare, dacă amendamentele propuse de Guvern devin literă de lege.
„Nu vom susţine amendamentele în Parlament. Nu există un punct de vedere al Asociaţiei Municipiilor, al Uniunii Consiliilor Judeţene sau al Organizaţiei oraşelor din România, nu am văzut că ar susţine aceste prevederi”, argumentează deputatul. Opinia sa este că acum, când posibilitatea infringement-ului este tot mai evidentă, Guvernul umblă să găsească ţapi ispăşitori pentru nereuşita naţională.
Salariu ca preşedintele
Un amendament la lege pe care Cseke îl apreciază ca acceptabil se referă la „setul de sate spaţiale, să ştim unde sunt toate reţelele de utilităţi publice, pentru că sunt administraţii care nici până azi nu ştiu pe unde le trec reţelele”.
Legea propune ca ANRSC – Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice – să primească finanţări europene. Propunerea Guvernului faţă de conducerea ANRSC era ca salariile şefilor să fie stabilite la nivelul celor mai înalte demnităţi publice. Astfel, un şef ANRSC ar fi urmat să încaseze un salariu egal cu al preşedintelui ţării – peste 21.000 de lei brut. Cseke apreciază că propunerea era ilogică şi spune că, în urma discuţiilor, s-a stabilit ca plafonarea să se facă la nivelul unui secretar de stat, adică 8.000 de lei brut.
De asemnea, dintre propunerile de amendamente s-a eliminat şi cea referitoare la „amendarea unei autorităţi publice pentru neemiterea unei hotărâri de consiliu”. Argumentul care a contat este că nu există sacţiune colectivă.
„Nu s-a rezolvat problema numărului maxim de angajaţi în ANRSC. Iniţial era plafonat la 135. S-a venit cu propunerea să fie 155 de angajaţi, şi apoi 170. În două săptămâni s-a plusat cu 40 de posturi, în condiţiile în care ANRSC pierde din atribuţii, pentru că reglementarea în energia termică trece la ANRE. Explicaţia a fost că se vor face controale şi verificări în teren”, spune deputatul, nemulţumit de ideea că Autoritatea îşi va creşte puterea de control şi sancţiune, în loc să meargă pe consultanţă în relaţia cu administraţiile locale.
Super-amenda
Cea mai mare problemă, în opinia lui Cseke, este că nu s-a reuşit eliminarea unei propuneri a Ministerului Dezvoltării şi a Ministerului Fondurilor Europene referitoare la responsabilitatea pentru un inevitabil infringement.
„Se pregăteşte un infringement împotriva României pe nişte angajamente asumate. Prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România şi-a asumat ca pe reţeaua de apă şi pe cea de canalizare să rezolve un număr de localităţi până la o dată-limită – la apa uzată în 2018, iar la alimentarea cu apă în 2015. În mod evident, România nu va respecta aceste angajamente pe care şi le-a asumat. La reţeaua de canalizare se preconizează că vor fi neconforme 218 aglomerări de peste 10.000 de locuitori, din 263 asumate. La apă potabilă, e vorba de 510 localităţi care se preconizează a fi neconforme”, a spus Cseke, citând date oficiale.
Cu această problemă în vizor, problema sancţiunilor e gravă – cu penalităţi cu tot, pot ajunge la 35 de miliarde de euro – „tot bugetul alocat României pe fonduri europene de şapte ani nu e atât”, e observaţia sa.
„Guvernul tehnocrat, deosebit de competent, s-a gândit să arunce toată vina în cârca primarilor. Statul să iasă bine! Autoritatea locală, treaba ei!”, e opinia udemeristului. Amendamentele propuse de Guvern au trecut în comisie, fiind votate de toate partidele, în afară de UDMR. Acestora „le va reveni responsabilitatea pentru neîndeplinirea angajamentelor asumate în vederea obţinerii creditelor bancare”.
Dacă, din varii motive, autorităţile locale nu şi-au implementat proiectele de apă şi canal asumate, fie că nu au accesat credite, fie că nu au obţinut cofinanţările de la Guvern, vor fi invitate să restituie toţi banii plătiţi deja, respectiv cei alocaţi pe proiecte. Dacă asta nu se poate – unele proiecte sunt în lucru, autorităţile se vor trezi cu cotele defalcate de la Guvern blocate.
„Din punctul de vedere al comunităţilor locale mici, asta înseamnă faliment. Nu vor mai putea decât să plătească salarii, autoritatea locală nu mai face nimic”, anticipează Cseke.
Citiți principiile noastre de moderare aici!