În acest an, creştinii au sărbătorit Paştele împreună. Paştele este o sărbătoare religioasă creştină anuală care comemorează învierea lui Isus Cristos. Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină, urmată de Crăciun. Primele două zile de Paşti sunt recunoscute ca zile libere în majoritatea ţărilor creştine.
Fiorul sărbătorilor pascale este mult mai prezent în mediul rural unde oamenii mai păstrează încă anumite obiceiuri.
Tradiţii de Paşte
De Paşte, în Bihor există credinţa că se deschid mormintele şi spiritele morţilor părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătoarea Învierii împreună cu cei vii. De aici şi alte obiceiuri: aprinderea focurilor pentru morţi, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele. „În Bihor focurile imită şi soarele, ele reproduc căldura soarelui”, afirmă Crăciun Parasca, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor.
Potrivit consilierului, acest obicei al aprindeii focului este întâlnit în localităţile Vaşcău, Săliştea de Vaşcău, Câmpeni şi alte localităţi din sudul judeţului Bihor. La Săliştea de Vaşcău, focul care se aprinde în Joia Mare este privegheat până în noaptea de Înviere. Focul se păstrează nestins şi are un rol apotropaic (de îndepărtare a spiritelor malefice). Se spune că focul trebuie păzit pentru ca diavolul să nu fure paştile. O altă tradiţie spune că spiritele morţilor vin să se încălzească la aceste focuri.
Jocul Lioarelor
În duminica Învierii, copiii „merg a cucuţa” şi se întrec în ciocănit ouă. Se spune că micuţii vestesc Învierea Mântuitorului aşa cum cucul vesteşte primăvara. Copilul care sparge oul celuilalt devine posesorul oului respectiv. În a doua zi de Paşti, pe Valea superioară şi inferioară a Crişului Negru, există un ritual numit Jocul Lioarelor. „Fetele cu vârste adolescentine se prind surate. Ele îşi fac un jurământ că se vor ajuta în timpul vieţii una pe alta. E un soi de legare a unor prietenii pe viaţă”, a explicat Crăciun Parasca. „Însurăţirea fetelor se regăseşte şi în jocul de copii numit dorul Mărioarelor şi surioarelor, răspândit în mai multe zone din Bihor. Jocul Lioarelor are mai multe denumiri în zona Beiuşului. Este vorba de un dans ritual legat de cultul morţilor. Fetele îşi aminteau de Mărioarele care au trecut în lumea de dincolo”, a mai precizat Crăciun Parasca.
C.D.
Citiți principiile noastre de moderare aici!