Instanța a admis apelul constănțeanului și a stabilit că faptele pentru care a fost inculpat nu sunt prevăzute de legea penală, deoarece „nu a existat intenţia de a frauda fondurile publice şi nu s-au accesat astfel de fonduri pe nedrept”.
Iniția, în luna noiembrie a acestui an, Papadumitru a fost condamnat de Tribunalul Bihor la 2 ani și 8 luni de închisoare, cu suspendare, și obligat să lucreze 60 de zile în folosul comunității. În plus, instanța de fond i-a interzis mai multe drepturi, printre care și cel de a desfășura, timp de 4 ani, activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.
Acuzația: fonduri de 4,5 milioane de lei, obținute ilegal
Așa cum Jurnal bihorean și Bihon au relatat, acuzațiile aduse lui Alexandru Papadumitru au avut legătură cu două contracte publice semnate, în 2014 și 2015, cu Compania Naţională de Investiţii (CNI) pentru lucrări de îmbunătățire a rețelelor de apă și canalizare din Aleșd și Salonta. Rechizitoriul Parchetului Bihor arăta că omul de afaceri a acționat în calitate de administrator al firmei Al Stom Company SRL și „a folosit și prezentat funcționarilor din cadrul Companiei Naționale de Investiții documente neadevărate, inexacte (situații de lucrări si facturile aferente)” referitoare la societatea care a executat efectiv lucrările.
Procurorii explicau că Papadumitru ar fi ascuns faptul că a subcontractat activitățile către o altă firmă „care, în fapt, a efectuat lucrările și întocmit situațiile de lucrări cu facturile aferente în numele societății comerciale Al Stom Company SRL”.
Ca urmare a cererilor de plată formulate de societatea constănțeanului, au fost obținute fonduri de peste 4,5 milioane de lei de la Compania Națională de Investiții, arătau anchetatorii.
Curtea de Apel: nu orice neregulă e infracțiune
Curtea de Apel Oradea a precizat că în cazul lui Alexandru Papadumitru nu a existat intenția de a frauda fondurile publice. Instanța a observat că datele inexacte pe care omul de afaceri a fost acuzat că le-a prezentat Companiei Naționale de Investiții se referă strict la numele real al executantului, nu şi la lucrările efectiv prestate.
Instanța de control a fost de părere că nu orice inexactitate sau neregulă conţinute de un document prezentat autorităţii contractante în vederea efectuării unor plăţi atrag răspunderea penală a executantului. Completul Curții a explicat că funcționarii CNI puteau refuza plata dacă Papadumitru prezenta date nereale cu privire la lucrări, or, acestea au fost efectuate „conform condiţiilor de cantitate, conformitate şi calitate”.
Curtea de Apel Oradea a mai observat că subcontractorul care a executat lucrările era o firmă „serioasă şi eligibilă” pentru încredinţarea unui contract pe bani publici, ”ceea ce întăreşte încă o dată convingerea Curţii cu privire la lipsa unei intenţii de fraudare a fondurilor publice de către inculpat”.
„Există o diferenţă majoră între intenţia de a atrage toate fondurile atribuite, chiar cu riscul încălcării unor clauze contractuale, şi intenţia de a frauda fonduri, în sensul de a le obţine nelegal”, a mai explicat instanța de apel.
Aceasta a criticat sentința Tribunalului Bihor prin care, deși Alexandru Papadumitru a fost condamnat pentru comiterea unor „infracțiuni de rezultat, în care prejudiciul este prezumat absolut”, a fost respinsă acţiunea civilă a Companiei Naționale de Investiții pe motiv că nu ar exista prejudiciu.
„Chiar dacă au fost încălcate clauzele contractuale care interziceau subcontractarea parţială a lucrărilor fără acordul prealabil al contractorului (CNI), acest fapt, prin el însuşi, nu este de natură să atragă o răspundere penală, ci eventual una contractuală, în condiţiile prevăzute de legea civilă în materia răspunderii contractuale”, a precizat Curtea în hotărârea publicată pe portalul Rejust.
Instanța a admis apelul CNI referitoare la plata prejudiciului, dar a lăsat nesoluţionată acţiunea formulată de aceasta, Compania având posibilitatea să se adreseze unei instanțe civile.
Citiți principiile noastre de moderare aici!