La scurt timp după ce Șteiul și Borșul obțineau acest statut, Beiușul și Mădărasul sunt declarate de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri stațiuni turistice de interes local. În această rundă și localitatea Bala din Mehedinți a căpătat același statut, aceasta făcând deja parte din Ruta Naţională a Oraşelor şi Staţiunilor Balneare Istorice din România.

Creșterea circulației turistice

Până la acest moment, în România sunt atestate 52 de staţiuni turistice de interes naţional şi 90 de interes local. În acest fel și Beiușul și Mădărasul vor putea fi promovate cu noul statut şi astfel vor avea şanse mai mari ȋn atragerea de finanţări nerambursabile, în condiţiile în care unele programe impun acest criteriu, influenţând şi creşterea circulaţiei turistice. Așa cum motiva Ministerul Economiei, având în vedere efectul multiplicator al turismului în sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcţiile, agricultura, artizanatul şi comerţul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului în aceste staţiuni va genera un impact benefic din punct de vedere economic şi, în egală măsură, va contribui creşterea calităţii vieţii pentru rezidenţii acestor zone.

[eadvert]

Aceste localităţi au fost atestate ca staţiuni turistice de interes local, în urma verificării îndeplinirii criteriilor legale, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale şi, totodată, ţinând cont de potenţialul turistic, dar şi de resursele naturale şi antropice.

Iată cum motivează Ministerul Economiei acordarea statutului de stațiune turistică de interes local pentru Mădăras: „Comuna Mădăraș este cunoscută pentru subsolul bogat în apă geotermală. Concentrația de minerale a acesteia și temperatura sunt factorii care oferă efectele binefăcătoare pentru tratarea anumitor afecțiuni. Însă, cei care vizitează localitatea, pe lângă turismul curativ și de relaxare, se pot bucura și de turismul cultural-istoric, de tranzit, de agrement și recreere, fie de turismul de vânătoare și pescuitul sportiv, ori să își creeze experiențe unice prin intermediul turismului rural, agroturismului, turismului religios, dar și gastronomic, care se află într-o faza incipientă de dezvoltare în comună. Se remarcă, astfel, obiective turistice precum Monumentul eroilor și Biserica Ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” din Homorog, Biserica din Ianoșda, Muzeul de icoane din Homorog, Ștrandul Termal Mădăraș, Balta Mărțihaz sau Pădurea Rădvani”.

Oraș verde

În ceea ce privește Beiușul, fără îndoială apa geotermală descoperită aici, care a conferit municipiului statutul de oraș geotermal e fără doar și poate criteriul care a cântărit greu în obținerea statutului de stațiune turistică. De-altfel monografia turistică a orașului vorbește despre apele geotermale ca despre „o descoperire care a schimbat faţa oraşului, și care promite direcţia de dezvoltare pentru viitor.

Forajul realizat între1995-1996, la o adâncime de 2 576 m a confirmat existenţa unui bogat zăcământ de apă geotermală. Sonda F-3001 localizată în partea de sud-est a Beiuşului, la ieşirea din oraş, spre Deva (E 79), a intersectat un rezervor geotermal productiv între adâncimile de 1 850 m şi 2 460 m. Rezervorul se află în fracţiuni triasice de calcar şi magnezit, cu temperaturi de rezervor între 75 şi 88º C, cu o grosime de aproximativ 500-600 m. Rocile de rezervor care se găsesc sub 2000 m adâncime în puţul F-3001, ajung la suprafaţă în munţii Codru-Moma, la 8-10 km vest de Beiuş.Cercetarea şi evaluarea rezervorului geotermal s-a făcut în cadrul unui proiect al Uniunii Europene, realizat de următoarele firme: VAG Ltd Islanda, GTN Germania, SC Edilul Beiuş România, SC Transgex Oradea România.

Proiectul s-a finalizat cu un studiu de fezabilitate întocmit de partenerii islandezi şi germani. Puţul F-3001 a fost testat în regim intens în perioada 28 aprilie- 23 septembrie 1999, prin intermediul unei pompe submersibile, pomparea fiind continuă la o valoare medie între 36 şi 42 l/s.Scopul primordial al studiului a fost estimarea potenţialul de producţie pe termen lung al forajului F-3001. Temperatura apei a fost monitorizată constant în timpul probelor. Ea s-a ridicat în cursul testării, începând cu 29 aprilie, a doua zi de test, temperatura apei s-a ridicat încet dar continuu de la 78º C la aproape 85º C la mijlocul lunii august.

În prima fază de exploatare, au fost conectate la reţeaua de apă geotermală cartierele de locuinţe şi principalele instituţii ale oraşului. Dat fiind nevoia crescută de agent termic, între anii 2002-2004, s-a forat al doilea puţ, F 3003, care asigura o temperatură de aproximativ 75 º C. Începând cu anul 2008, şansa dezvoltării durabile a municipiului s-a conturat prin atragerea masivă de fonduri europene nerambursabile, ajungând în prezent la valoarea semnificativă de 20 de milioane de euro proiecte implementate şi în curs de implementare”, se arată în monografia turistică. Fără doar și poate proiectul “Beiuş- Oraş geotermal” , în valoare de 4,3 milioane euro depus de primarul Adrian Domocoș care a avut ca scop eficientizarea folosirii apei geotermale a fost decisiv în demersul ca Beiușul să aibă cea mai ieftină încălzire din țară. Anual, în oraşul Beiuş se consumă mai mult de 200.000 Gcal, care sunt produse numai din sursa geotermică.

Proiectul prevedea punerea în funcțiune a piesei principale a instalației de foraj care a coborât sonda la 2.750 de metri adâncime ce a asigurat reinjecția apei geotermale de retur, pentru a recircula apa și a asigura debitul la sondele de producție, 10 kilometri de magistrală, 8 kilometri de magistrală de retur, 22 de noi puncte termice si pompele necesare pentru a asigura debitul de apa termala la nivel de municipiu.

Pe lângă faptul că a crescut confortul termic pentru peste 55% din populația orașului, au fost creat noi locuri de muncă, proiectul a avut ca obiectiv și încurajarea și implicarea activă a mediului de afaceri local și regional, precum şi a autorităţilor locale şi centrale, în procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie.„Impactul şi factorul multiplicator al utilizării apei geotermale va determina o dezvoltare pe orizontală a economiei regionale. Numărul de locuri de munca in urma dezvoltării unor potenţiale activităţi economice adiţionale la nivel local generate de accesul la energia produsă din sursa regenerabila de energie (apa geotermală) – 295 de locuri de munca, iar pentru viitorul parc balneoclimateric se estimează crearea unui număr de minim 25 de locuri de muncă.

În jurul parcului balneoclimateric, vor exista un număr de minim 3 hoteluri cu capacitate totala de 300 de locuri de cazare şi care vor avea doua feluri de servicii: pentru curele balneare oferite de parc si pentru turismul montan oferit de oportunitatea zonei Apusenilor : Peştera Urşilor, Peştera Meziad Rezervaţia Naturala Padiş ,Staţiunea Balneoclimaterica Stâna de Vale, satul de vacanţă Arieseni.

Se va înfiinţa un ştrand municipal cu apa geotermala cu minim 4 bazine in olimpic, copii, polo, agrement.Pentru aprovizionarea parcului balneoclimateric, hotelurilor, se vor diversifica serviciile economice şi publice se vor crea oportunităţile deosebite de creştere economică pentru diferitele firme de producţie sau desfacere”, așa gândea primarul Petru Mlendea perspectivele de valorificare a apei geotermale la Beiuș.

Pe lângă faptul deloc neglijabil al celui mai scăzut preţ/ gigacalorie din România, „comoara geotermală va aduce Beiuşului o şansă unică de dezvoltare economică, şi nu în ultimul rand şansa unui viitor sănătos al locuitorilor, un veritabil oraş verde”, se arată în monografia turistică a Beiușului, obiectiv care face parte și din strategia de dezvoltare a orașului. Alături de frumuseţile antropice, localitatea dispune şi de factori naturali de cură, precum apa geotermală şi bioclimatul.

Principalele locuri în care turiştii se pot recrea sunt cele două piscine publice şi ştrandul termal, parcurile amenajate, zona centrală a oraşului şi zona Văii Nimăieşti, unde ambele maluri au fost amenajate ca loc de promenadă. Astfel că, în Beiuş, se pot practica turismul de agrement, turismul cultural-istoric, dar şi de tranzit. Printre cele mai importante obiective de interes cultural amintim Muzeul Municipal de Istorie şi Etnografie, Monumentul Martirilor Ioan Ciordaş şi Nicolae Bolcaş, Bustul lui Avram Iancu sau Biserica Ortodoxă din centrul oraşului.