Pasiunea pentru timbre şi tot ce este legat de producerea, tipărirea şi utilizarea acestora în circuitul poştal este cea care defineşte un filatelist. În urma unor studii efectuate în Germania, s-a determinat profilul ideal pentru debutul filatelic: bărbat, în jur de 35-40 de ani, starea civilă şi pregătirea profesională rezolvate, cu venituri cel puţin medii. Există o listă lungă a personalităţilor româneşti, care în copilărie sau la maturitate, o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, au fost atraşi de mărcile poştale: Emil Racoviţă, Henri Coandă, George Enescu, Constantin Silvestri, Elly Roman, Radu Beligan, Fory Eterle, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Alexandru Arşinel.

[eadvert]

Fostul subprefect Dan Cristian Palaghianu face parte dintr-un grup elitist, care numără cel mult câteva sute de membri: cel al colecționarilor de timbre din România. Pasiunea pentru filatelie pare să fi fost și pașaportul spre politica mare. Dan Palaghianu a fost subprefect din partea USR și spune că datorită acestei pasiuni, l-a cunoscut și pe Silviu Dehelean, parlamentarul USR Bihor, acesta ducând, la rândul său, mai departe pasiunea pentru timbre a bunicului său, un reputat medic orădean, de la care a moștenit o colecție impresionantă. Dan Palaghianu este economist, a petrecut trei ani în structurile MApN și are peste 20 de ani de experiență, atât în administrație cât și în sectorul privat, acolo unde a activat în poziții de top-management. Despre filatelie, dar și despre istoria pe care o spun timbrele, fostul subprefect ar putea vorbi oricât. Mai mult, Dan Palaghianu e pregătit să ofere o surpriză bihorenilor de Ziua Națională.

„Pe 1 Decembrie, pregătesc o colecție rară de timbre de Ziua Națională. Prezentarea sper să o fac la Biblioteca Județeană, cu suportul doamnei director Ancuța Florina Șchiop. Depinde mult de situația pandemică. Fiind valori mari, nu le vom putea lăsa acolo fără anumite măsuri de siguranță”, explică Dan Palaghianu.

„Timbrele sunt oglinda istoriei, spun povești despre persoanele care au luat decizii, dar și despre corupția din acele timpuri. Prețul unui timbru este dat de raritatea lui și de condițiile în care se prezintă”, explică colecționarul.

Citind timbrele, ai capacitatea de a reflecta istoria şi de a participa totodată la cursul ei. Fost cadru MapN, Dan Palaghianu colecționează timbre cu regii României, dar și despre navigație de pe tot mapamondul, deoarece e absolvent al Liceului Militar de Marină. În clasoarele sale, timbrele sunt așezate din perspectivă cronologică, iar fiecare rege are parte de o colecție separată. Din colecția sa nu lipsește celebrul timbru „cap de bour”. „Capul de bour” este numele filatelic al primelor mărci poștale, rare și originale în executarea sa, ale principatului Moldovei din anul 1858, motiv pentru care reprezintă un cap de bour (zimbru sau taur – n.red.). În același timp, acestea sunt considerate drept primele mărci din România. Contextul în care au apărut simbolizează dorința Principatului Moldovei de a-și afirma independența față de Imperiul Otoman. Așa s-a decis emiterea unor mărci poștale pe care era prezentată stema țării – capul de bour. Primele mărci poștale ale Principatului Moldovei au fost emise pe 15 iulie 1858.

Pentru prima emisiune au fost chemați la Iași oameni instruiți din Austria. S-a folosit un model austriac, iar tipărirea s-a produs prin intermediul unei matrițe de oțel, cu o presă manuală, bucată cu bucată, într-un tiraj foarte mic, deoarece corespondența în Moldova era redusă. Aceste mărci poștale au circulat o perioadă scurtă de timp, doar câteva luni, pentru că ulterior a fost schimbat tariful poștal. Mărcile poștale rămase nevândute au fost retrase de pe piață la 31 octombrie 1858 și distruse. După ce a fost introdus tariful poștal unic, a fost emisă o a doua serie de mărci poștale cu „capul de bour”, în noiembrie 1858, cu valorile de 5, 40 și 80 de parale. Diferențele constau în steaua cu șase colțuri, legenda „porto gazetei” și scrierea cu litere latine a valorii. Mărcile poștale au fost tipărite tot pe hârtie străină, transparentă sau gălbuie.

Tirajele au fost mici, până la ordinul zecilor de mii. Dintre cele 24.000 de mărci poștale emise în 1858, au supraviețuit doar cele care fuseseră cumpărate și aplicate pe scrisorile trimise în Moldova și câteva care nu au ajuns la casare. Se estimează că, în prezent, pe piața filatelică nu mai sunt decât 750 de piese.

Un control al Curții de Conturi, efectuat în luna octombrie 2009 la Muzeul Național Filatelic, a relevat faptul că cele 215 timbre „Cap de Bour 1858”, prima emisiune, au fost înlocuite cu falsuri. Alte 660 de timbre „Cap de Bour 1858” din a doua emisiune și „Principatele Unite 1862 și 1864” par a fi tot falsuri. Din poziția de colecționar, de cunoscător al fenomenului, mizând pe suportul deputatului Silviu Dehelean, Dan Palaghianu a inițiat un demers de a corela emisiunile Romfilatelia cu Poșta Română. Acesta a realizat un studiu comparativ între emisiunile de timbre Romfilatelia cu tarifele poștale practicate de CN Poșta Română. În opinia lui Dan Palaghianu, scopul Romfilatelia de a emite timbre și efecte poștale, de a le pune și a le retrage din circulație, de a distribui și comercializa timbre trebuie corelat cu nevoile și politicile comerciale ale Poștei Române. Emisiunile aniversare și care nu circulă în scop poștal trebuie să fie la un nivel redus, pentru a nu decredibiliza domeniul filatelic, care are o istorie atât de bogată în România. „Din păcate, observăm că scopul a fost denaturat, emisiunile Romfilatelia nemaiavând nici o corelare cu Poșta Română, valorile nominale ale emisiunilor fiind stabilite empiric, exagerat de mari și cu scop speculativ de cele mai multe ori”, spune Dan Palaghianu. Cel mai mare filatelist român, spune Dan Palaghianu, a fost Carol al II-lea , timbrele lui fiind comparate cu cele din celebrele colecții ale magnatului Philipp von Ferrary sau ale Casei Regale din Anglia. Cea mai scumpă marcă poștală din lume a fost a lui Carol al II-lea. Poate singurul domeniu în care erorile sunt valoroase e filatelia. Iar colecția Dan Palaghianu are un asemenea exemplar. „Erorile sunt foarte importante în filatelie, de exemplu lipsa dantelurii verticale pe bloc de patru timbre”, explică fostul subprefect. Și în cazul colecției lui Carol al II-lea, erorile, doua rarități filatelice, sunt evaluate la șase milioane de euro. Este vorba despre o eroare de tipar a mărcii postale emise de colonia britanică Australia Occidentală, în 1855, respectiv o eroare de culoare a primei mărci suedeze .

Poşta Română în Constantinopol e un un lot interesant și din punct de vedere didactic. Dan Palaghianu explică cu pasiune fiecare detaliu, iar cunoscătorii spun că veşnica problemă a mărcilor din prima emisiune (1896) este existenţa falsurilor supratiparelor, aplicate pe tiraje mai târzii ale mărcilor Spic de grâu.

În perioada lui Carol I a existat o emisiune de timbre ca ajutor pentru război, timbre de binefacere. Oamenii erau ajutați să trimită scrisori, timbrele se dădeau gratuit. Era perioada în care a fost luat Cadrilaterul de la bulgari, iar momentul e reprezentat în colecția lui Dan Palaghianu.

Regele Unirii, Ferdinand I, e bine reprezentat în clasoarele colecționarului orădean. Timbrele nu sunt identice, hârtiile au nuanțe diferite, danteluri diferite. E prezentă hârtia cu scame în varianta Ferdinand Moscova 1917.

Primul timbru care-l reprezintă pe Ferdinand I a fost emis în anul 1917, iar un timbru din această perioadă e prezent în colecția lui Dan Palaghianu. Timbre ale poștelor de ocupație, dar și timbre supratipărite cu Regatul României, făcute la Oradea, pot fi descoperite în clasoare. A fost o perioadă, 1919-1945, când Direcția Poștei Oradea a emis serii dantelate și nedantelate, moneda fiind pengo.