Orădenii şi Comunitatea Evreiască locală au comemorat Ziua Holocausului prin reinaugurarea unui spaţiu de cult mozaic care, în scurt timp, va deveni un muzeu care să ateste existenţa evreilor în urbe.
După ani de abandon şi degradare, clădirea Sinagogii Aachvas Rein de pe str. Primariei a revenit la vechiul său aspect care o individualizează, inclusiv arhitectural, în peisaj.
Oficialităţi
La eveniment au luat parte mai mulţi membri şi conducători ai Comunităţii Evreieşti, reprezentanţi ai administraţiei locale dar şi şefi ai unor instituţii de cultură, precum Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor sau Lucian Silaghi, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor. Biserica Ortodoxă a fost reprezentată de clerici de rang înalt – episcopul de Oradea, Sofronie Drincec a venit însoţit de episcopul Visarion al Tulcii. A participat şi fostul ministru de externe și fost ministru al educației Andrei Marga.
Au fost aşezaţi la loc de cinste arhitectul lucrării, Cristian Puşcaş, constructorul Firma Selina reprezentată de patronul Beniamin Rus şi trimişii Primăriei – city-managerul Dacian Palladi, adjuncta Direcţiei Patrimoniu Anamaria Sava şi Angela Lupşea, şefă peste instituţiile muzeale ale Primăriei, din oraş.
Primul la microfon a fost Felix Koppelman, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Oradea, care relatat traseul reînvierii sinagogii – prima dată printr-o generoasă contribuţie financiară a Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti şi apoi prin intervenţia Primăriei, care a alocat de la bugetul local sumele necesare finalizării lucrărilor. „Azi, printr-un context fericit de împrejurări, s-a putut realiza prima întâlnire atât socială, cât și ecumenică în această sinagogă de rit ortodox, una din cele 29 de sinagogi și lăcașuri de cult care au existat înainte de război și unde cei 30.000 de evrei își desfășurau activitatea”, a spus Felix Koppelman.
City-managerul a încadrat istoric evreimea orădeană, pomenind despre faptul că în 1940 aceasta reprezenta puţin peste 30% din populaţia Oradiei. Holocausul a decimat majoritatea, o bună parte a emigrat şi acum, în Oradea mai sunt abia vreo 600 de evrei. Palladi a transmis salutările primarului Ilie Bolojan şi îndemnul de cunoaştere şi asumare a istoriei.
Muzeul evrerilor orădeni
Angela Lupşea a punctat detalii ale viitoarei amenajări ca muzeu a spaţiului. „Spațiul de la mezanin va fi dedicat în exclusivitate Holocaustului și celor deportați la Auschwitz. Deja aici se lucrează la pictarea numelor evreilor deportați, iar acest lucru va continua atât cât spațiul de aici ne va permite. Spațiul de la parter va fi tot un spațiu expozițional în care vor predomina culorile Statului Israel: alb și albastru. Sperăm ca cel mai probabil la începutul lunii decembrie, în preajma sărbătorii de Sf. Nicolae, să putem deschide secția Muzeului dedicată istoriei și contribuției evreilor în orașul nostru”, a precizat ea.
Arhitectul lucrării a pomentit despre locul pe care sinagoga în ocupă în peisajul ecumenic imediat – încadrată de Biserica Buna Vestire şi de Biserica Reformată din Orașul Nou, toate trei clădiri de referinţă, atent renovate.
Reinaugurarea s-a finalizat cu comemorarea primei rugăciuni pentru pomenirea şi liniştea sufletească a evreilor deportați din Oradea şi din Bihor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!