Liniștea dintre blocuri, care a urmat Ajunului Crăciunului, a fost spartă de bubuiturile tobelor uriașe și a trompetelor. Orădenii ieșeu pe la geamuri și cei mai darnici le aruncau bani, cozonaci sau diferite alimente.
Colindătorii vin tocmai din Moldova, Sărbătorile Crăciunului petrecându-le departe de case, dormind prin gări sau pe unde apucă.
Potrivit site-ului crestinortodox.ro, jocurile cu măști din Moldova sunt obiceiuri arhaice, agrare și pastorale de tradiție multimilenară, ce au loc cu prilejul Anului Nou. Referitor la aceste vechi obiceiuri, Mircea Eliade susține: “Asemenea ceremonii sunt încă populare în Balcani, în România mai ales, în timpul celor 12 zile din Ajunul Crăciunului, până la Bobotează. La origine, acestea erau ceremonii în legătură cu întoarcerea periodică a morților și comportau tot felul de măști animale – cal, capră, urs (…)”.
Numărându-se între obiceiurile de iarnă în întreg spațiul românesc, dar mai ales în Bucovina, Jocul Ursului se mai practică și astăzi în foarte multe sate. “Puternic, violent, imprevizibil și uneori chiar crud, ursul este un animal venerat din cele mai vechi timpuri, cercetătorii confirmând existența unui cult al acestuia, înca din paleolitic. Mai mult, cercetările antropologilor efectuate la Polul Nord, în Siberia, în Scandinavia și în nordul al Americii, au dus la concluzia că în sânul tuturor culturilor existente aici, ursul reprezintă un animal sacru. Popoarele uralo-altaice ale Eurasiei septentrionale până în Alaska, îl considerau drept spirit al pădurii, suprem stăpân al energiilor cosmice, simbol al fecundității”, arată sursa amintită.
Citiți principiile noastre de moderare aici!