„Sunt foarte revoltat în legătură cu deciziile pe care Guvernul, în stupizenia sa, le ia în legătură cu școala. Deși OMS a spus cu subiect și predicat că școlile nu trebuie închise, Guvernul României scacrifică o întreagă generație, pentru o pandemie care va trece. Cu toții ne amintim de învățătoarea care ne-a pus stiloul în mână. Copiii de azi ce își vor aminti? Pixelul pus în mână sau cum au adormit cu capul pe calculator?”, întreabă candidatul Pro România pentru Camera Deputaților.

Claudiu Pop o ironizează pe ministrul Educației pentru felul în care aceasta a stâlcit termenul plexiglas – devenit „pepsiglas”. Fostul prefect de Bihor consideră că elevii din ciclul primar, în special cei din clasa I, precum și cei din clasele terminale de gimnaziu și liceu, ar trebui să poată frecventa școala.
„În școlile în care nu avem voie să mergem acum, peste două săptămâni vom fi chemați la vot. Se închid școlile, se închid firmele, se închid locurile de muncă și tu mă chemi la vot?
Da, e o tâmpenie, nu e normal ce se întâmplă. Tocmai pentru ca acest lucru să nu se repete, m-am hotărât să candidez. Trebuie ca vocea cetățenilor să fie ascultată în Parlament!”, este mesajul lui Claudiu Pop.

Problema joburilor: “Oamenii sunt speriați”

Candidatul relatează din interacțiunile avute cu oamenii, în campania pe care Pro România o desfășoară în județ:

„Oamenii sunt speriați de perspectiva pierderii locurilor de muncă, de închiderea piețelor, de faptul că nu își pot duce copiii la școală. Ieri (marți – n.red.), la Ștei, într-o piață, o femeie m-a întrebat de ce în pizzeria sa, clienții nu au voie să intre și să consume, respectând distanțarea, dar, în schimb, aceștia pot intra în Lidl sau în Penny!”. În acest context, Pop cere ca „măsurile să fie predictibile și la fel pentru toți”.

Claudiu Pop arată că este singurul candidat care a activat atât în administrația publică, cât și în managementul privat, în poziții de mare responsabilitate, în ultimii 10 ani. Își asumă în fața bihorenilor un decalog, format din cinci angajamente personale, plus cinci măsuri pentru redresarea economică, pe care le va lua împreună cu colegii săi din Pro România, o dată ajuns în Parlament.

Decalogul lui Pop

[eadvert]

Cinci angajamente pe care și le asumă Claudiu Pop:

1. Va vota Legea bugetului de stat doar dacă în aceasta se vor regăsi și proiecte folositoare județului Bihor. Pop: „Voi sprijini cu toate forțele mele proiectele locale de dezvoltare propuse de primarii județului Bihor, indiferent de culoarea lor politică”.

2. Va înființa cabinete parlamentare la vedere, în locuri cât se poate de publice și de circulate, pentru a fi ușor accesibile cetățeanului. Claudiu Pop: „Voi deschide cabinete parlamentare în Oradea și în celelalte orașe ale Bihorului. Ușa mea va fi mereu deschisă cetățeanului, indiferent dacă acesta m-a votat sau nu”.

3. „Voi ține audiențe cu regularitate, în toate zonele județului. Bihorenii vor constata că prin intermediul meu, vocea lor se va face auzită în Parlament”.

4. „Cei care mă cunosc știu că nu fac promisiuni fără acoperire. Vă reamintesc faptul că, în calitate de prefect, în premieră, am ținut Colegiul Prefectural în mai multe zone din județ și am înființat o linie telefonică deschisă sesizărilor primite de la cetățeni – Telefonul Prefectului”.

5. „Relansarea economică a României nu este de dreapta sau de stânga și niciun cetățean nu poate fi pierdut pe drum. Relansarea nu poate avea loc doar pe ici, pe colo, pe interese de grup. Ea devine realitate doar dacă întreaga societate românească beneficiază de ea!”.

Cinci măsuri pentru relansarea economică:

– venit lunar minim garantat pentru familii – 2.000 lei/membru de familie și plafon minim de 4.500 lei/familie;

– reducerea TVA de la 9% la 5% pentru domeniul HoReCa, puternic lovit de măsurile luate în contextul pandemiei;

– eliminarea impozitului pe profit pe anul 2021 pentru toate firmele cu capital românesc care îşi continuă activitatea şi îşi păstrează angajaţii;

– suportarea de către Stat a minimum 50% din cheltuieli pentru clădirile aflate în plată, adică a chiriilor, pe perioada nefuncționării din cauza restricțiilor;

– înființarea tribunalelor comerciale care să soluționeze rapid litigiile între firme, deoarece încă, în România, mulți așa-ziși afaceriști au obiceiul de a-și înșela partenerii de afaceri, neplătind serviciile ori bunurile livrate.