Primarul Ilie Bolojan nu se împacă nicicum cu ideile promovate de Consiliul Judeţean Bihor şi, implicit, cele ale preşedintelui Cornel Popa. În paralel cu ciocnirea pe care a avut-o cu CJ Bihor privind mutarea Muzeului în Cetate, dezavuată de PSD şi UDMR, Bolojan are o problemă şi cu proiectele strategice dorite de CJ Bihor. Aceasta deoarece Oradea şi zona metropolitană adiacentă sunt excluse din planurile Consiliului pentru 2014 – 2020. Acest aspect este reclamat de primarul Oradiei, care nu înţelege de ce centura metropolitană stă la coadă în faţa proiectelor dorite de preşedintele Popa, din zona montană – Padiş, drumul Şuşti – Moneasa – sau drumul ce ar lega DN 79 de DN 76, pe la Tinca şi duce mai departe, spre Valea Drăganului, judeţul Cluj, pe la Remeţi. „Nu poţi să propui proiecte strategice fără să ţii cont de oraşul Oradea. Nu de primarul Oradiei, ci de cei 250.000 de locuitori care trăiesc şi vieţuiesc în Oradea şi în Zona Metropolitană”, este convins primarul, care consideră că ce propune CJ Bihor „nu va duce la dezvoltarea judeţului Bihor”. Aceasta deoarece, crede Bolojan, primul criteriu ce ar trebui luat în calcul este eficienţa. Iar proiectul susţinut de Zona Metropolitană – cel al metro-centurii – ar aduce şi beneficii economice clare, crede edilul.
Primarul Ilie Bolojan este revoltat de alegerile pe care le face Consiliul Judeţean. Bolojan nu înţelege de ce Judeţul a ales proiecte strategice pentru exerciţiul 2014 – 2020 ce evită Oradea. Edilul-şef a fost întrebat de JB în ce stadiu se află proiectul său, de realizare a unei centuri metropolitane a Oradiei şi cât de mult îl deranjează faptul că CJ Bihor nu susţine acest obiectiv ca fiind prioritar pentru judeţ. Mai ales că şi primarii din Zona Metropolitană îşi doresc această centură.
Primăriile din Zona Metropolitană Oradea (ZMO) depind de CJ Bihor pentru a promova proiectul la nivel regional, pentru a fi finanţat prin fonduri transfrontaliere. Şi acestea limitate. Acest fapt îl evidenţiază şi Bolojan, care consideră că CJ Bihor trebuie să ţină cont de Oradea, atunci când îşi creionează proiectele strategice. „Tocmai asta nu înţelege Consiliul Judeţean Bihor. Nu poţi să propui proiecte strategice fără să ţii cont de oraşul Oradea. Nu de primarul Oradiei, ci de cei 250.000 de locuitori care trăiesc şi vieţuiesc în Oradea şi în Zona Metropolitană. Nu poţi să nu ţii cont de faptul că 60% din economia judeţului este concentrată în acest loc. Prin urmare, orice proiect strategic care dezvoltă un judeţ trebuie să ţină cont de această locomotivă a judeţului şi sigur, şi de celelalte puncte, astfel încât judeţul să se dezvolte multi-punct: Beiuşul, Salonta, Marghita, Aleşd, Valea lui Mihai”, este de părere primarul. Ilie Bolojan ridiculizează, oarecum, un proiect promovat de CJ Bihor, pentru turismul montan. „Ceea ce a propus CJ Bihor pe fondurile transfrontaliere, ca proiect strategic şi anume, drumul Şuşti – Moneasa şi un sistem de intervenţie în care fac o cabană şi o platformă de aterizare în Padiş pentru situaţii de urgenţă nu are nicio legătură cu strategia de dezvoltare a judeţului Bihor”, opinează şeful municipalităţii.
Cere eficienţă
Totuşi, Cornel Popa şi CJ Bihor au un alt proiect rutier strategic, convenit cu ceilalţi preşedinţi de judeţ din zonă. O rută Salonta – Tinca – Belfir – Şoimi – Pocola – Beiuş – Stâna de Vale – Remeţi (Bihor) – Valea Drăganului – Ciucea (Cluj) – Românaşi – Jibou – Benesat (Sălaj) (racord cu DN 19 A, la Supuru de Jos) – Ulmeni (racord cu municipiul Satu Mare, racord cu ruta Seini – Oraşu Nou, intersectându-se DN 1 C şi DN 19) – Şomcuta Mare – Cavnic – Bârsana – Dragomireşti (Maramureş). Bolojan nu crede nici în acest proiect: „Şi acel drum, în mod evident, nu va duce la dezvoltarea judeţului Bihor. Este foarte clar. În primul rând, Bihorul trebuie să se dezvolte, ca infrastructură, în zonele unde avem economie şi după aceea se poate propune şi partea de turism. Dar dacă discutăm de Centura oraşului Oradea, vom vedea câte maşini circulă pe Centura Oradiei în 24 de ore şi câte circulă de la drumul de la Bratca la Roşia, prin care ajungi mai repede de la Beiuş la Aleşd. Dar trebuie discutată şi eficienţa. Din punctul meu de vedere, realizarea unei închideri a Centurii Oradea, practic, de la giraţia de la Calea Sântandreiului cu pasaj către Sântandrei, cu ocolirea zonei parcului industrial, cu nou pod peste Criş, cu ieşire în zona Frigoexpres, la Santău şi cu ocolirea cartierului Episcopia şi ieşirea la Biharia, deci o reţea de aproximativ 10 kilometri, este într-adevăr un proiect strategic”. Primarul crede că prin această centură, s-ar face legătura cu viitoarea autostradă, se va ajunge mult mai uşor din Ungaria şi se va putea ocoli mai uşor Oradea. De asemenea, primarul crede că astfel ar „dezvolta zonele industriale din aval de oraş, pentru că avem zone industriale noi acolo, mai face o trecere peste Crişul Repede şi în felul acesta ai un impact în Oradea şi Zona Metropolitană”. Iar pasul următor: ocolirea comunelor Oşorhei, Sânmartin şi Nojorid şi legarea de braţul din zona localităţii Sântandrei.
La mâna CJ
Problema lui Bolojan este că, oricât şi-ar promova proiectul, tot CJ Bihor este instituţia chemată să le ordoneze şi să le propună la Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest. Iar proiectul ZMO stă la coadă. Primarul afirmă că miza fuziunii cu Sânmartin este dezvoltarea Băilor Felix şi că prin infrastructura nou-creată se va putea atinge acest obiectiv. „De aceea este şi acest proiect de fuziune cu Sânmartin, ca să potenţăm această capitală de judeţ cu acel titlu de capitală a turismului balnear românesc. Aceasta este miza. Asta nu înseamnă că nu trebuie să încurajăm turismul montan. Va fi parte a pachetului de servicii turistice pe care le oferă judeţul Bihor. Dar de aici şi până la a face strategic drumul Şuşti – Moneasa, e cale lungă. Aici suntem într-o divergenţă, este cât se poate de clar şi nu e loc de întors”, declară Ilie Bolojan, contrariat de faptul că cei de la CJ „nu s-au consultat cu nimeni şi lucrurile pe care le facem, trebuie să ne gândim de zece ori înainte să le facem o dată, pentru a fi de impact pentru cât mai mulţi oameni şi să genereze cu adevărat dezvoltare”.
Luni, preşedintele Popa şi vicepreşedinţii CJ, Ioan Mang şi Alexandru Kiss nu au putut fi contactaţi pentru a-şi putea expune un punct de vedere.
Citiți principiile noastre de moderare aici!