Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Bihor a girat ieri lansarea volumelor „Goga şi Francmasoneria” şi „Octavian Goga – Chipul arestat al poetului” (volum foto), semnate de prof.univ.dr. Dan Brudaşcu, director al Casei de Cultură din subordinea Primăriei Cluj-Napoca.
Astfel, după ce în 2011 Dan Brudaşcu intra în atenţia presei prin solicitarea sa de ex-humare a lui Octavian Goga pe motiv că „poetul neamului” ar fi murit otrăvit, ieri, invitaţii Bibliotecii Judeţene au putut auzi pe viu aceiaşi teorie.
„Siguranţa Statului, la ordinului lui Carol al II-lea, i-a introdus otravă în berea consumată de Octavian Goga în vechiul restuarant «New York» din Cluj Napoca. Anunţat, în 6 mai, de starea gravă a sănătăþii lui Goga, renumitul medic Iuliu Haţieganu s-a deplasat la Castelul de la Ciucea. După ce l-a consultat pe bolnav, potrivit unor martori oculari locali, între care şi notarul Popa, el i-a reproşat medicului local de ce nu şi-a dat seama că era vorba de otravă, nicidecum de congestie cerebrală, de ce nu a folosit un antidot împotriva otrăvii imediat ce a fost chemat la căpătâiul bolnavului, dar şi că l-a chemat mult prea târziu”, şi-a argumentat Brudaşcu scenariul.
Potrivit acestuia, fostul prim-ministru Octavian Goga ar fi fost suprimat după ce şi-a anunţat reintrarea în viaţa politică, deranjând astfel dictatura carlistă.
Veturia Goga, ca „spioană”
Brudaşcu a mai uimit asistenţa prin afirmaţiile despre soţia Veturia Goga, care ar fi fost „dublă spioană”, cât şi prin faptul că Goga ar fi fost spionat îndeaproape şi de Siguranţa Statului Ungar. „Grădinarul Jancsi de la Ciucea s-a dovedit a fi, când trupele de honvezi au intrat în Transilvania, comandantului serviciilor secrete din Ungaria”, a marşat Brudaşcu.
Evident, curioşii pot găsi mai multe despre ipotezele de mai sus în cărţile scrise de Brudaşcu sau, pe Internet, în numărul 26 din arhiva revistei www.pro-saeculum.ro.
Cert este că în holul Bibliotecii se pot viziona zeci de poze cu Octavian Goga (preluate din arhiva CNSAS) în diferite ipostaze interesante: alături de Aurel Vlaicu, de ministrul (poet) Lucian Blaga sau în călătoriile sale în Italia, Elveţia, Germania etc.
Agreat de nazişti
„Prin formaţia sa de extremă-dreapta, Octavian Goga a fost în relaţii cordiale cu ducele Benito Mussolini şi a fost în relaţii cu regimul nazist. Această realitate istorică s-a regăsit, la moment dat, în manifestul prin care Goga a cerut epurarea minorităţilor din conducerea instituţiilor Statului”, a recunoscut Dan Brudaşcu.
Dincolo de toate aspectele controversate ale personalităţii lui Goga, directoarea Bibliotecii, Ligia Mirişan, a subliniat că prin găzdirea expoziţiei foto s-a dorit „să aducem, fără părtinire, un crâmpei cultural din viaţa poetului care a avut relaţii foarte puternice cu poporul şi rădăcinele sale”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!