În acest context, al respectării cetăţeanului de către autorităţile Statului, l-am întrebat pe prefect dacă este normal ca autorităţile guvernamentale să concesioneze perimetre de exploatare a hidrocarburilor, implicit a controversatelor gaze de şist, fără ca mai întâi să îi consulte pe cetăţenii din zonă, proprietari de terenuri. „Bogăţiile subsolului aparţin statului”, a fost răspunsul sec formulat de prefect. Altfel, Claudiu Pop şi-ar dori ca Bihorul să devină „un al doilea Texas”. Cu amendamentul că legea americană e alta decât cea românească. Astfel, în SUA, proprietarul terenului sub care s-au depistat hidrocarburi este cel care primeşte redevenţa. În România, în schimb, aceste venituri sunt apanajul exclusiv al Statului, cetăţeanul fiind scos din joc!
Parlamentarii şi gazele
Într-o întâlnire avută de parlamentarii bihoreni cu ONG-urile de mediu, vineri, JB i-a întrebat pe deputaţii prezenţi cum se raportează la problema gazelor de şist. Florica Cherecheş (PNL) a spus că „încă trebuie să ne informăm şi toate informaţiile din acest moment mă fac să zic un categoric «nu»!”. Reprezentantul slovacilor, Adrian Merka, a spus că nu are, încă, o poziţie, iar Ioan Cupşa (PNL) a pledat pentru exploatarea resurselor „atunci când din punct de vedere economic să merite, iar mediul să nu fie afectat”. Szabo Odon (UDMR) a reliefat faptul că „în toate comunele unde avem primari UDMR au fost luate hotărâri împotriva gazelor de şist”. Cei patru au avut, de altfel, poziţii împotriva exploatării de la Roşia Montană, în condiţiile economice şi ecologice de acum, ce nu favorizează România. Potrivit organizatorilor, ceilalţi deputaţi nu au putut fi contactaţi (Cseke Attila – UDMR), nu erau în ţară (Ioan Hulea – PPDD), nu au vrut să vină (Sonia Drăghici – PSD) sau au amânat pentru săptămâna viitoare (Ioan Sorin Roman, Bogdan Gheorghe – PSD, Gheorghe Costin – PNL, Liviu Matiuţa – PDL).
Vânătoarea după ţiţei şi gaze (de şist)
Citiți principiile noastre de moderare aici!