Săpăturile arheologice care se fac concomitent cu şantierul de reabilitare al complexului monumental au scos recent, la iveală o piatră funerară în interiorul capelei gotice. „Piesa a fost descoperită sub zidăria estică a intrării în subsolul Corpului A, viitorul Muzeu al Cetăţii, la 2,5 m adâncime faţă de nivelul actual de călcare, aşezată pe direcţia Est – Vest. Piatră acoperă un cavou construit din cărămizi, situat pe latura nordică a capelei fostei catedrale gotice. Importanţa acestei decoperiri constă în fapul că piatra funerară a fost găsită chiar în locul în care a fost aşezată acum cca. şase secole, dar şi în faptul că aceasta se află într-o stare foarte bună de conservare”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei.
Date minimale
„Piatra tombală nu a fost încă mutată. Cazul nu e rezolvat 100%, în prezent avem doar date minimale. Nu ştim dacă mormântul a fost sau nu profanat. Piatra pare puţin mutată dar e de presupus că s-a mişcat din cauza unei alunecări de teren. Mai multe informaţii referitoare la mormânt şi ocupantul său ar trebui să avem cam într-o lună”, spune Dumitru Sim, managerul proiectului de reabilitare.
Artefactul are 160 cm lungime, 80 cm lăţime şi 25 cm grosime, cântărind aproximativ 750 kg şi este confecţionat din calcar. „Un material relativ comun, care denotă, fără a generaliza însă că, în comparaţie cu celelalte pietre tombale descoperite în Cetatea Oradea, realizate fie din marmură, fie din calcar dar cu o mai bogată ornamentaţie sau simbolistică, deţinătorul avea o mai mică putere economică, dar suficient de serioasă pentru a se putea înmormânta în biserică şi, conform credinţei, de a-şi asigura un loc în „veşnicie”, mai arată comunicatul.
Piatra lui Conrad
Pe marginea lespedei este sculptat textul funerar, compus din litere gotice de 10 cm lungime, 1,5 cm lăţime cu adâncimi variabile. Deoarece piatra are lungimea redusă, iar literele sunt lungi, sculptorul a folosit frecvent prescurtări, fapt care îngreunează dezlegarea şi citirea textului. O primă cercetare relevă că mormântul era proprietatea unui burghez înstărit, cu origini germane, pe nume Conrad. Din păcate inscripţia conţine foarte puţine informaţii – lipsesc chiar şi anul decesului sau a înhumării individului.
Pe suprafaţa mediană a pietrei sepulcrale se află un simbol funerar simplu, compus dintr-o cruce malteză, un coif şi un scut, care, de asemenea are în interior o altă cruce, de mărime mai redusă.
Lespedea are complementare două inele simple de fier, cu rolul de a ajuta la ridicarea pietrei.
Rară prin integritate
Un atu în plus, în valoarea ei, este dat de starea de conservare foarte bună în care se află, pentru că de cel puţin 130 de ani nu s-au descoperit pietre tombale întregi în Cetatea Oradea. „Trebuie să reamintim că în 1883 s-au descoperit pietrele tombale ale unor episcopi orădeni (Andreea Scolari, Sigismund Thurzo, Jackh de Coşeiu), înmormântaţi în catedrala episcopală gotică, aflată astăzi ca ruină sub curtea interioară a cetăţii. Aceste pietre sepulcrale pot fi văzute azi în sacristia Basilici Minor din Oradea”, se mai explică în comunicatul de presă.
Capela şi cavoul sunt datate în a doua jumătate a secolului al XV-lea, clădirea fiind adosată ulterior la faţada nordică a turnului nord vestic al catedralei, spun specialiştii. În următoarea perioadă arheologii de la Muzeul ţării Crişurilor, în colaborare cu reprezentanţii Fundaţiei pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Judeţul Bihor, vor efectua documentarea grafică a artefactului, după care vor ridica piatra tombală pentru a cerceta interiorul cavoului şi a găsi răspuns la datarea cât mai precisă a pietrei tombale şi în general a capelei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!