Unul dintre cele mai importante și complexe monumente medievale din Bihor este Cetatea Piatra Şoimului, din localitatea Peştiş, oraşul Aleşd. Muzeul Țării Crișurilor a derulat primele cercetări în două campanii care au avu loc în 2016 şi 2020. Anul acesta, cercetările au debutat în luna martie cu o primă campanie care a vizat supravegherea tăierilor de vegetație.

În luna august au început cercetările arheologice preventive, și s-au încheiat în luna noiembrie cu rezultate peste așteptările colectivului de cercetare.

Conform planului de cercetare avizat de Comisia Nationala de Arheologie, obiectivul cercetărilor arheologice este acela de a descongestiona zidăriile de straturile de dărâmătură și de a preciza planimetria si cronologia monumentului.

În cursul cercetărilor au fost descoperite o serie de noi elemente care contribuie substanţial la punerea în practică a proiectului de reabilitare, restaurare și conservare a cetății, proiect asumat de arhitect Tamas Emodi, și de firma constructoare Euras în cadrul unui proiect P.N.R.R., derulat de Primăria orașului Aleșd, în valoare de peste 12 milioane lei.

Colectivul științific este compus din: conf. univ. dr. Molnar Zsolt – UBB Cluj-Napoca, conf. univ. dr. Hunyadi Attila – UBB Cluj Napoca, arhg. Darvas Lorant – Muzeul Secuiesc, Miercurea Ciuc, dr. Doru Marta – Muzeul Ţării Crișurilor – Complex Muzeal, Antonio Nechifor – Universitatea din Oradea, Csokmai Iosif – Muzeul Ţării Crișurilor – Complex Muzeal, Csokmai Geri – Muzeul Ţării Crișurilor – Complex Muzeal, Janos Czibulak, colectiv coordonat de dr. Calin Ghemiș – Muzeul Țării Crișurilor- Complex Muzeal, în calitate de responsabil științific.

„Dintre obiectivele cercetate o atenție deosebită a fost acordată donjonului, un turn locuință edificat pe parcursul seolului al XIII – lea p. Chr. În urma cercetărilor s-a dovedit faptul că acesta avea un pasaj care făcea legătura între donjon și incinta sudică edificată se pare în aceeași perioadă. Pe latura nordică a cetății cercetările au fost finalizate fiind precizată planimetria zidurilor precum și faptul că un acces spre zona sudică se făcea printr-un tunel antropic cu o lungime de 15 metri”, spune dr. Călin Ghemiş.

Recuperate şi în curs de restaurare

Arheologul precizează că dintre materialele descoperite se remarcă, alături de ceramica specifică evului mediu (sec. XVI-XVII), ceramică orientală, piese de harnașament din fier (catarame, ținte etc.) piese din bronz, monede, fragmente ale unor recipiente din sticlă, fragmente de ochiuri de fereastră, piese specifice unui astfel de monument.

„Instalațiile de foc sunt reprezentate de amprenta unei sobe ale cărei cahle, în momentul demantelării cetății, au fost împinse pe latura de Nord. Alături de acestea trebuiesc amintite câteva cahle cu blazonul familiei Bathory folosite în umplutura culoarului situat la nord de donjon”.

Călin Ghemiş aminteşte şi o altă decoperire importană, pe latura sudică a cetății. Se pare că acolo a functionat arsenalul cetăţii, pentru că au fost descoperite cinci archebuze din fier și două fragmente de tun din bronz precum și proiectilele din fier care au acelasi calibru cu archebuzele. Lucru întărit şi de descoperirea unei guri de tragere orientată spre sud, singura zonă vulnerabilă a cetății.

„Cercetările arheologice au adus precizări referitoare la etapele majore de construcție a cetății și a unor sub etape care încep în secolul al XIII-lea, perioada de maximă dezvoltare a cetății poate fi plasată pe parcursul secolului XVII în timpul Principelui Stefan Bocskai și a stăpânirii cetății de către Gavilaș Movilă și a soției acestuia Elisabeta Zolyomi văduva lui Mihai Imreffi”, spune arheologul.

Cetatea Piatra Şoimului își încetează existența după pacea de la Satu Mare din mai 1711.Dar în momentul razboiului lui Rakoczi Cetatea suferise însă distrugeri masive, conform unui document din 1697 coroborat cu cercetările din acest an, distrugeri masive care pot fi puse pe seama retragerii turcilor după momentul cuceririi austriece de la 1692.

„Din punct de vedere al peisajului istoric, zona Cetații se conturează ca fiind una aparte. Astfel, alături de elementele deja cunoscute care țin de monumentul medieval: turnul de pe latura de Est, palanca din lemn de pe latura de Nord-Est, trebuie amintită descoperirea împreună cu Asociația Dacia Crisius (Dan Slăvescu, Ciprian Matei, Antonio Nechifor) a celei de a doua fortificații de lemn situată în apropierea Cetății și amintită în documentele medievale ca făcând parte din sistemul de fortificații construite în timpul asediului din 1318 când Iacob Borșa -palatin al Ungariei este asediat aici și silit prin vicleșug să se predea”, punctează Călin Ghemiş.

Arheologul precizează că materialele recuperate sunt în curs de restaurare și vor face obiectul unor expoziții dedicate Cetății Piatra Șoimului și zonei adiacente.

„Ca manager susţin proiectele colegilor mei, mai ales când este vorba despre patrimoniul din judet, și orice monument istoric pus în valoare este o plus valoare nu doar a zonei respective, ci a judeţului în ansamblu”, a subliniat istoricul Gabriel Moisa, managerul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal

Colectivul de cercetare mulţumeşte pentru sprijinul primit din partea Primăriei Orașului Aleșd, a primarului Ioan Todoca. De asemenea, lucrările au fost sprijinite de către Bogdan Pantea și Ciprian Bica pe parcursul tuturor campaniilor de cercetari, iar din partea Euras, le-au fost alături în şantier Mircea Lețiu, Aurel Știrb și Ștefan Dan.

„Ca o călătorie inițiatică”

Antonio Nechifor, membru în colectivul de cercetare, precizează că situl este în prezent conservat și protejat până la primăvară.

„Foarte importantă este reușita includerii cetății în programul România Atractivă, care înglobează peste 270 de obiective turistice majore din România, iar pe Ruta Cetăților din acest program, Cetatea Piatra Șoimului e recomandată spre a fi vizitată împreună cu alte cetăți de seamă, precum Sarmizegetusa Regia, Histria, Sighișoara, Feldioara, etc. (…) Cât despre ce facem noi în cetate, practic scriem istorie, atât pentru noi personal, cât și pentru istoria locală, națională si chiar internațională. Pentru noi personal, pentru că cel mai probabil, o singură dată în viață te întâlnești cu o oportunitate ca aceasta, să ai privilegiul de a fi primul care cercetează cap-coadă un monument care în existența lui, a cuprins aproape tot parcursul istoric al Transilvaniei medievale. Pentru mediul științific și pentru istorie lato sensu, este ca un nou capitol care se scrie cu fiecare strat pe care îl documentăm, cu fiecare artefact pe care îl descoperim, cu fiecare surpriză cu care cetatea nu încetează să ne uimească în fiecare zi în care urcăm, cu sculele în spate și cu rucsacurile pline, ca o călătorie inițiatică, spre vârful de stâncă pe care e majestuos așezată”, spune Antonio Nechifor.

Istoricul ne-a dezvăluit câteva detalii din ceea ce presupune munca extenuantă pe şantierul arheologic. Dacă muncitorii au săpat manual, cu târnăcop, lopată și roabă toată dărâmătura provenită din demolarea cetății, specialiștii au coborât 10 metri adâncime în fântâna medievală să o cureţe și documenteze. Au ridicat pe scripeți la 10 metri blocuri de piatră de jumătate de tonă care întregeau portaluri de intrare în palate şi turnuri de la niveluri superioare, s-au umplut de praf vara măturând ziduri pentru scanările 3D, sau le-au înghețat degetele desenând stratigrafii la -5 grade.

„Așadar, după 4 luni de muncă, din ceea ce părea micuţul vârf de stâncă împădurit cu zeci de fagi, printre care se conturau câteva rămăşiţe de zidării timide, am descoperit o impresionantă cetate structurată pe mai multe niveluri, cu zeci de încăperi, întortocheată, cu tuneluri săpate în stâncă, ori zidite prin pereti, cu coridoare pe sub arcade, ori cu scări înguste spre turnuri, cu o fântână/cisternă încă funcţională şi cu un întreg arsenal de foc pentru luptă”, punctează Antonio Nechifor.

Ultima etapă a cercetărilor este programată pentru primăvara anului viitor, după care cetatea va intra într-un amplu proces de restaurare, care va presupune: consolidarea zidurilor șubrezite, cu înălțimi mari și secțiuni aferente relativ mici, cu risc de prăbușire, expuse alunecării, prăbușirii, flambării sau înclinării, completarea zidăriei și îmbunătățirea capacității de rezistență la mișcările seizmice respectiv refacerea continuității structurale pe verticală.

Proiectul are în plan, conform comunicatului Visit Aleșd, şi amenajarea potecii de acces la cetate şi a unor alei în incinta cetăţii, îmbunătăţirea calităţii experienţei turistice la vizitarea obiectivelor de patrimoniu şi a elementelor reprezentative ale culturii româneşti, organizarea de evenimente tematice în vederea includerii Cetăţii Piatra Şoimului în circuite turistice locale, judeţene şi regionale, educarea tinerilor în spiritul dezvoltării bagajului cultural şi ocrotirii patrimoniului naţional.