Iubitorii de muzică clasică sunt invitați azi, de la ora 19:00, în Sala de concerte „Enescu-Bartók” la un program concertistic în care vor putea fi ascultate patru compoziții de mare frumusețe. Astfel, în program vor figura lucrări muzicale ale compozitorilor G. Rossini („Cenușăreasa”), N. Paganini („Concert nr. 2 pentru vioară şi orchestră în si minor, op. 7”), P. Dukas („Ucenicul vrăjitor”) și A. Borodin („Dansuri polovţiene”).
Concertul va începe cu uvertura „Cenușăreasa” de Gioachino Rossini. Libretul operei este scris de Jacopo Ferretti, care a avut ca sursă celebra scriere a lui Charles Perrault, premiera operei având loc la Roma, în 25 ianuarie 1817. A doua lucrare va fi „Concertul nr. 2 pentru vioară şi orchestră în si minor, op. 7” de Niccolò Paganini. O lucrare care conține un celebru rondo („La Campanella”), pe care Liszt l-a prelucrat pentru pian, fiind mai răspândit în sălile de concert ca operă pianistică decât originalul. Acest lucru se datorează și faptului că al doilea concert se cântă mai puțin decât celelalte, îndeosebi datorită dificultăților lui tehnice.
A treia lucrare a serii va fi „Ucenicul vrăjitor” de Paul Dukas, un reprezentant al muzicii franceze de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, contemporan cu Debussy. Deşi a compus relativ mult, Dukas fiind un spirit deosebit de autocritic, el şi-a distrus majoritatea compoziţiilor care nu îi erau pe plac. Una dintre puţinele lucrări care au supravieţuit maniei autocritice a compozitorului a fost poemul simfonic „Ucenicul vrăjitor”.
O lucrare foarte populară azi, care s-a impus în repertoriul simfonic universal datorită perfecţiunii formei, inventivității ideilor muzicale şi strălucirii orchestraţiei. Concertul se va încheia cu „Dansuri polovţiene” (din opera „Cneazul Igor”) de Alexandre Borodin. Opera, ca și alte câteva lucrări ale compozitorului, a rămas neterminată la moartea sa, fiind ulterior finalizată de Rimski-Korsakov și Glazunov. „Dansurile polovțiene” reprezintă cea mai apreciată parte a operei, care a devenit celebră mai ales după interpretarea coregrafică în cadrul stagiunilor Baletelor ruse, de la Paris, în 1909.
Despre invitați
Solista invitată, Diana Jipa, este doctorand al Universității Naționale de Muzică din Bucureşti, sub îndrumarea prof. univ. dr. Valentina Sandu Dediu. A susținut concerte în România, Grecia, Italia, Cehia, Germania, Rusia, Belgia, Olanda, Coreea de Sud.
A reprezentat România în concertul organizat la Bruxelles cu ocazia semnării Tratatului de Aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană, în 2005. S-a perfecționat cu profesorii Ștefan Gheorghiu, Wolfgang Marschner, Nataly M. Fichtengoltz, Petru Munteanu, Alexandru Gavrilovici, Sherban Lupu, Anatoly Resnikovsky, Rudolf Koelman, Isaac Schuldman, Krysztof Wegrzyn, Valeriu Rogacev, Florin Croitoru. În prezent este profesor de vioară la Şcoala de Muzică şi Arte Plastice nr. 1 „Iosif Sava” din Bucureşti.
Conducerea muzicală a concertului îi aparţine dirijorului permanent al Filarmonicii, maestrul Romeo Rîmbu. „Dansuri polovțiene”, concepută pentru cor mixt şi orchestră, va fi interpretată cu participarea Corului Filarmonicii, pregătit de dirijorul Lászlóffy Zsolt.
Citiți principiile noastre de moderare aici!