Proiectul centurii metropolitane parcurge faza birocraţiei locale, ca etapă obligatorie în autorizare, înainte de implementarea de către CNADNR, pe bani europeni. Studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost prezentat săptămâna trecută, joi, de către autoare – Mintaş Olimpia şi Vicaş Gabriela. Au fost prezenţi trimişii mai multor instituţii care vor trebui să se pronunţe pe acest subiect. Şedinţa pentru acordul de mediu a fost programată pentru miercurea viitoare.
Sântandreiului – Episcopia
Tronsonul din inelul de centură metropolitan face legătura pe relaţia: sensul giratoriu Calea Sântandreiului – str. O. Densuşianu – drumul naţional şi european DN1 (E60) – drumul judeţean DJ190 Borş – Episcopia Bihor (până la sensul giratoriu cu str. Matei Corvin), intersectându-se cu mai multe arii naturale. Este motivul pentru care traseul drumului a fost ales astfel încât impactul de mediu să fie minim.
Mai departe, din inelul de centură metropolitan s-ar face legătura rutieră cu viitoarea Autostradă Transilvania, ce va trece la nord de comuna Biharia.
Pe lângă Peţa
Traseul se desprinde din centura existentă într-o zonă de servicii cu depozite pe ambele părţi de drum. Racordul la Centura existentă se trece în apropierea unei sonde de apă geotermală. La km 0+975 m, traseul supratraversează sensul giratoriu de la intersecţia Str. Densuşianu cu Calea Sântandreiului şi calea ferată Arad – Oradea. Drumul continuă spre Nord, trece peste terenuri agricole şi în zona km 1+500 traversează Peţa şi calea ferată Oradea – Cheresig, cu un pasaj superior. După traversarea căii ferate, drumul continuă la dreapta Peţei, la distanţe cuprinse între 100 şi 300 m. Traseul se apropie la 100 m de apă pe zona km 2+750 – km 3+250 şi apoi o traversează cu un pod.
Din zona km 3+350, Peţa trece pe partea dreaptă a drumului şi îşi urmează cursul către vărsarea în Criş. Din această zonă, Sântandrei se află pe stânga drumului, iar Crişul pe dreapta, la distanţe ce variază între 40 – 200 m.
Habitate pe traseu
Din zona km 3+250 traseul se află lângă aria naturală protejată SCI Lunca Inferioară a râului Crişul Repede, pe care o şi traversează între km 3+690 – km 3+890 şi km 4+800 – km 5+725. Pe malul drept al Crişului este staţia de epurare a Oradiei. Aceste iazuri biologice precum şi zonele umede naturale sau artificiale, reprezintă habitate preţioase, vizitate de specii de păsări migratoare pe toată durata anului.
La km 5+250, drumul traversează cu un pod de 665.30 m Crişul Repede şi digul existent pe partea dreaptă a acestuia.
Studiul prezintă şi măsuri pentru protecţia amfibienilor, acolo unde traseul traversează SCI Lunca Inferioară a Crişului Repede. Pentru menţinerea conectivităţii traseelor de trecere, în proiect au fost prevăzute sisteme pentru traversarea drumului – tuburi Dn500 mm, în mai multe locuri.
Zona industrială
După zona km 6+300, pe partea dreaptă a drumului, Primăria şi-a anunţat intenţia de a dezvolta o zonă industrială. La km 7+200, tronsonul din inelul de centură metropolitan se desfăşoară pe amplasamentul viitorului drum expres Arad – Oradea, până la intersecţia cu DJ 190.
La km 8+050 va fi amenajată o intersecţie denivelată la DN1. Din tronsonul inelului metropolitan vor fi amenajate bretele către cele două giraţii care vor face legătura cu DN1. Drumul îşi continuă traseul pe terenurile fostelor sere, în zona km 9+330 supratraversează calea ferată Bucureşti – Cluj-Napoca – Oradea. Traseul este expus în studiul întocmit de firma Acormed SRL.
Citiți principiile noastre de moderare aici!