Urmare a noii formule de împărţire bugetară, ce aduce derogări de la Legea finanţelor publice locale, Consiliul Judeţean Bihor va primi mai puţini bani prin bugetul de stat. Mai puţini decât anul trecut. Horea Carţiş, responsabil cu comunicarea la CJ Bihor, transmite că, potrivit estimărilor, pe noua formulă judeţul nostru va primi mai puţin cu 20 milioane de lei noi. Există şi varianta în care gaura să fie mai mică, aceasta dacă fondurile pentru drumuri vor fi primite separat de către CJ Bihor.
Bani pentru săraci
Pentru acest an, consiliile judeţene primesc fonduri din Capitală, de la Finanţe, doar pe formula din bugetul de stat, fiind lipsite de posibilitatea de a mai împărţi bani către primării. S-au stabilit plafoane pentru fiecare categorie de UAT în parte (comune, oraşe, municipii) până la care Guvernul, prin bugetul de stat, completează bugetele locale acolo unde gradul de colectare propriu-zis este slab, fiind plasat sub plafonul stabilit din Bucureşti! Această măsură scoate din joc consiliile judeţene, dezavantajează UAT-urile cu venituri substanţiale şi, dimpotrivă, avantajează consiliile judeţene şi primăriile din judeţe sărace. Aşadar, un centralism de stat care-i avantajează pe cei săraci sau care nu au interesul să-şi colecteze taxele şi impozitele.
Sunt stabilite plafoane la colectarea veniturilor, peste care UAT-urile nu pot fi finanţate suplimentar. Iată plafoanele până la care Guvernul va aduce bugetele locale, în cazul în care primăriile şi consiliile judeţene nu reuşesc să strângă fondurile necesare. Iată-le: 1,5 milioane de lei noi pentru comune, 6 milioane pentru oraşe, 20 de milioane pentru municipii, 50 de milioane pentru municipii reşedinţă de judeţ şi 80 de milioane pentru consilii judeţene.
Horea Carţiş, consilierul preşedintelui Popa, ne-a relatat cum este format bugetul Bihorului pentru 2015:
Din cota de 18,5% venită la CJ Bihor din impozitul pe venit, pentru 2015 sunt prevăzuţi 25.143.000 lei. Adică un plus faţă de anul trecut estimat cu 1.500.000 lei.
Din impozitul pe venit, cota de 11,25% este estimată pentru anul 2015 la 58.500.000 lei. Adică cu aprox. 5.000.000 lei mai mult ca în 2014.
La echilibrarea din cota TVA, pentru 2015 CJ Bihor are prevăzut 3.993.000 lei, în timp ce la finalul anului trecut avea 13.543.000 lei. Aşadar, aici este acum un minus de 10.000.000 de acolo.
„O chestiune care e nelămurită, e în ceaţă total: nu se ştie dacă în banii primiţi sunt incluşi şi cei ce vor fi cheltuiţi pe drumuri. Anul trecut am mai primit pe drumuri încă 10.000.000 de lei. Bani pe care anul ăsta nu îi regăsim nicăieri. Astfel, faţă de anul trecut suntem în minus 20.000.000, mergând pe estimări. Dacă până la urmă se va da o Hotărâre de Guvern separată, vom vedea câţi bani vin. Dar şi atunci suntem în minus cu acele 10.000.000 de la sumele alocate pentru echilibrarea bugetelor locale, din TVA”, declară Carţiş.
Doar UDMR a spus „nu”
Iată, aşadar, cum Bihorul are de suferit de pe urma gândirii bugetare din acest an. Remarcabil este, însă, fapul, că această centralizare mascată a fost îmbrăţişată de toate partidele politice, cu excepţia UDMR. UDMR care susţine, prin vocea deputatului de Bihor Szabo, că, din această formulă, câştigă doar judeţele, oraşele şi comunele care au încasări slabe şi din cauza lipsei de interes pentru colectarea taxelor şi impozitelor. Acestea primesc bani din cer, de la Bucureşti, pentru a fi aduse la plafoanele stabilite prin lege. „Pe de o parte, o treabă bună că nu mai zice lumea că se împart banii către primării pe criterii politice. Însă, pe de altă parte, te rupi total de realităţile locului”, spune omul lui Cornel Popa, care crede că din Capitală nu se pot vedea, totuşi, aşa de clar nevoile primarilor din Bihor, decât de la Oradea.
Cele mai bogate judeţe din ţară (Cluj, Timiş, Braşov, Constanţa) nu suferă, la rându-le, prea mult de noua formulă social-democrată, deoarece nu depind de Capitală pentru a-şi forma bugetele. Iată, în schimb, că suferă judeţe cu bugete relativ medii, ca Bihorul, ale cărui proiecte atârnă acum de mila Guvernului. Proiecte europene, precum cele de la Aeroport, sistemul integrat pentru managementul deşeurilor (SMID), drumul Marghita – Tăşnad sau fabrica de energie pe biomasă de la Săcueni.„Pentru toate consiliile judeţene va fi o problemă, pentru că toate au investiţii pe fonduri europene şi trebuie să termine anul acesta”, transmite Carţiş.
Citiți principiile noastre de moderare aici!