Reprezentantul Guvernului maghiar, prof. Attila Aszodi a prezentat, luni, la Oradea, proiectul viitoarelor reactoare nucleare de la Paks, pe care Ungaria le va realiza în parteneriat cu Rusia. Pe lângă cele patru reactoare actuale, fiecare cu câte 500 de MW, puse în funcţiune în anii 80, Ungaria îşi propune să le inaugureze pe următoarele două, fiecare de câte 1.200 MW, în 2025, respectiv 2027. Acestea ar urma să fie finanţate în proporţie de 80% de Rusia, prin acorduri guvernamentale semnate deja şi aprobate de Comisia Europeană, aşa cum, grijuliu, Aszodi a ţinut să precizeze. „Din păcate, în Ungaria avem resurse foarte limitate pentru producerea energiei prin hidrocentrale.
În Ungaria, centrala cu cele mai reduse emisii de CO2 este Centrala de la Paks”, a spus Aszodi, ţinând să sublinieze utilitatea noilor reactoare de la Paks. Mai cu seamă că vechile reactoare vor trebui scoase din uz în 2036 şi 2037, dorindu-se recondiţionarea lor tot în Rusia.
Precedentul Fukushima
„Vor fi construite 100 de clădiri, majoritatea din beton armat. Nu anticipăm transfrontalier. Singurul impact asupra mediului este încărcarea termică a apelor Dunării. Cele patru blocuri nucleare actuale necesită pentru răcire 100 mc de apă pe secundă. Trebuie să raportăm această pondere la debitul Dunării, de 2.300 mc pe secundă. Aşadar, actualmente folosim aprox. 5% din apa Dunării pentru răcire. Pentru cele două noi blocuri, debitul necesar pentru răcire va fi de 130 mc/sec., iar în perioada de tranziţie, când blocurile vechi şi cele noi vor funcţiona împreună, debitul necesar va ajunge la 230 mc/sec”, a arătat Aszodi. Potrivit lui, studiile efectuate arată că impactul fascicolului de apă încălzit prin folosirea sa în procesele centralei nucleare nu este un considerabil asupra florei şi a faunei. Prof. Aszodi: „Prin acest fascicol de apă nu am putut identifica impact, nici pozitiv, nici negativ. Deversarea acestui fascicol de apă nu influenţează sub nicio formă calitatea apelor Dunării.
Statele riverane nu vor suferi o degradare a apelor Dunării din cauza construcţiei noilor reactoare de la Paks. Când toate cele şase reactoare vor funcţiona, impactul va fi pe lungime 11 kilometri”.
În privinţa impactului radioactiv, acesta este neglijabil, în momentul de faţă. Partea maghiară asigură că proiectarea noii centrale nucleare „se face nu numai având în vedere condiţii normale de exploatare, ci şi condiţii de defecţiune”. Exemple: accidente de circulaţie, catastrofe aeriene, catastrofe naturale, inclusiv cutremure. „Putem spune că vom fi în stare să realizăm o centrală nucleară cu o rezistenţă superioară a centralei din Fukushima”, spune reprezentantul Guvernului maghiar, precizând că generatoarele diesel de la Fukushima au fost distruse de tsunami, pe când la Paks se vor lua măsuri şi pentru evitarea unei asemenea catastrofe.
Întrebat dacă transferul deşeurilor de la Paks către Rusia va trece prin România, prof. Aszodi a negat: „Nu, România nu este ţară de tranzit a deşeurilor către Rusia. Itinerariul prevăzut duce prin Ucraina. Nu există o variantă prin care s-ar prevedea transferul prin România”.
De asemenea, JB a întrebat dacă există posibilitatea ca uraniul pentru centrala de la Paks să fie achiziţionat din ţara noastră, ştiindu-se faptul că în Bihor au fost asemenea exploatări, la Băiţa, de unde se făceau transporturi către fosta URSS. „Prima parte a combustibilului este deja asigurată. Putem ajunge într-o fază când achiziţia necesarului de uraniu brut se va face pe piaţa liberă. Piaţa mondială de uraniu funcţionează deosebit de bine. Deci dacă vom ajunge într-o situaţie în care să ne procurăm uraniul brut, aceasta se va face pe piaţa mondială a uraniului”, s-a exprimat reprezentantul Guvernului ungar. Următoarea dezbatere va avea loc marţi, 29 septembrie, la Timişoara, la sediul Consiliului Judeţean, iar dezbaterea de la Bucureşti este prevăzută pentru luna octombrie, la o dată ce urmează să fie anunţată.
Greenpeace are observaţii
La întâlnirea desfăşurată în sala mare a Prefecturii Bihor, reprezentantul Greenpeace Ungaria, Perger Andras a arătat că Greenpeace se opune proiectului Paks II. Perger a vrut să ştie dacă autorităţile române sunt la curent cu faptul că autoritatea de mediu din Ungaria a cerut, pe 100 de pagini, informaţii suplimentare de la titularul proiectului. Dacă autorităţile din România cunosc aceasta. Reprezentanta Ministerului Mediului, Gabriela Osiceanu, şefa Serviciului Evaluare Impact, nu era la curent cu acest aspect şi şi-a exprimat dorinţa ca partea română să primească toate documentele necesare.
Organizaţia ecologistă Greenpeace se opune proiectului Centralei nucleare Paks II, dezvoltat de către compania de stat MVM Paks II. Iată ce reţine Greenpeace: „Raportul de evaluare a impactului de mediu (EIA) pentru Paks II reprezintă o bază insuficientă pentru desfăşurarea consultărilor publice pentru a respecta condiţiile cerute de Convenţia de la Aarhus, legislaţia europeană şi maghiară, cât şi insuficientă pentru a lua deciziile necesare pentru construirea centralei nucleare Paks II. O analiză a potenţialelor impacturi de mediu în urma unui atac terorist sau a unui război este vitală pentru orice raport EI pentru un proiect nuclear, însă aceasta lipseşte. Nu există o analiză pentru accidente la nivelul mai multor instalaţii. Există doar o analiză foarte limitată a impacturilor unui accident grav şi doar unul fără emisii substanţiale de substanţe radioactive. EIA nu evaluează clar efectele întregului lanţ de combustibil. Planurile publicate în document nu furnizează informaţii solide şi garanţii pentru procesarea, amplasarea şi gestionarea stocării finale, inclusiv a fondurilor necesare pentru aceste operaţiuni”.
Poziţii vizavi de proiectul Centralei Paks II pot fi trimise pe următoarele adrese de email: srp@mmediu.ro; mihaela.macelaru@mmediu.ro; cabinet.ministru@mmediu.ro.
Citiți principiile noastre de moderare aici!