Retrimiterea Codului Fiscal în Parlament de către preşedintele României, Klaus Iohanis, a făcut mare vâlvă în mediul de afaceri şi nu nu numai. „Pachetul de reduceri de taxe şi de impozite, prevăzut de proiectul de Cod Fiscal, este inaplicabil economic şi financiar, iar retrimiterea în Parlament de către preşedintele României este un lucru înţelept”, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
În opinia sa, Codul Fiscal conţine şi măsuri bune pentru economie, însă impactul bugetar de 2,3% din PIB pe care îl presupune aplicarea sa de la 1 ianuarie 2016 va produce deraieri importante ale economiei româneşti. Isărescu a precizat că nu a luat în calcul şi majorările de salarii anunţate pentru sectorul bugetar, care ar mai aduce un impact de 1,3% din PIB.
De lămurit
Guvernatorul BNR a subliniat faptul că discuţiile din ultima vreme pe marginea Codului Fiscal dovedesc faptul că fundamentele economice nu sunt înţelese nici la 25 de ani de economie liberă şi a punctat şase lucruri pe care ar trebui lămurite.
În acest context, el a menţionat că unul dintre aspectele insuficient cunoscute este cel legat de „cum este condusă o economie de piaţă”.„Conducerea economiei de piaţă se face prin politici fiscal-bugetare, şi aici deficitul este esenţial. O deviere de doua puncte într-un an …se înroşesc (ecranele instituţiilor financiare – n.r.), apar semnale de alarma: ce e cu avionul asta? A plecat de la Bucureşti la Bruxelles şi unde vrea să ajungă…la Polul Nord? Deviaţiile de la aceste principii se penalizează, se ia carnetul de conducere…se consideră că nu ştii să conduci!”, a precizat Isărescu.
Potrivit guvernatorului BNR, în momentul în care vrei să ieşi din ţintele stabilite, e ca şi cum ai schimba ruta unui avion, şi trebuie să îţi anunţi intenţiile.
Un al doilea element care, în opinia guvernatorului, trebuie clarificat, este cel legat de faptul că politica fiscal bugetară trebuie să fie anticiclică.
Viteza creşterii economice şi convergenţa către ţările dezvoltate este un alt aspect care duce la dispute în societate, susţine guvernatorul. În opinia sa, obsesia pentru o creştere rapidă, fără a se ţine cont de macrostabilitate, ar putea produce un derapaj foarte costisitor.
Ideea conform căreia „nu putem creşte economic fără deficit” este, de asemenea, contestata de guvernator, menţionând că de câţiva ani economia României creşte fără deficite, anul acesta fiind aproape pe surplus.
În schimb, el a avertizat că se intenţionează accentuarea deficitele bugetelor sociale, care şi aşa sunt foarte mari, pe considerente politice, electorale.
Blamarea creditorilor internaţionali pentru faptul că ne limiteaza sfera de decizie, „poziţiile deseori arţăgoase” ale autorităţilor române în relaţia cu aceştia au impiedicat România să obţina un rating de tip A de la agenţiile de evaluare financiara, deşi a avut performanţe bune în ultima vreme, a mai punctat guvernatorul la capitolul lucruri care sunt greşit înţelese în dezbaterea economică.
„Costul finanţării este esenţial, poate să îţi mănânce 2 – 3% din PIB dacă nu eşti atent cu creditorii. Pe ce motiv ar trebui să stricăm relaţia cu Fondul, cu UE? Avem senzaţia că ne exploatează?”, a întrebat guvernatorul.
În plus, faptul că decidenţii nu au ţinut cont de analiza fiscal bugetară şi de rolul Consiliului Fiscal reprezintă un semnal de alarmă.
„Pentru mine este alarmant faptul că s-a discutat câteva luni de zile de Codul Fiscal şi nimeni nu s-a uitat pe site-ul Consiliului Fiscal. Să vedem, ce spun acolo? (…) Este adevărat că este un aviz consultativ, dar să nu te uiţi la aceste estimări este un semnal de alarmă şi pentru noi ca economişti, dar şi pentru alţii”, a mai precizat Mugur Isărescu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!