Unii spun că nu au timp să citească, sau că nu apucă să intre într-o librărie să cumpere cărţi. Alţii spun că sunt prea scumpe şi că au alte prorităţi. Sau pur şi simplu nu au moştenit din familie plăcerea de a citi o carte. Mulţi dintre cei care intră în librării sunt părinţi şi copii care au nevoie să achiziţioneze cărţile pentru şcoală. Însă multe dintre volumele aflate pe lista lecturilor obligatorii nu sunt atractive pentru elevi, sunt citite „pe diagonală”, în caiet ajungând de multe ori rezumate copiate de pe internet.

Potrivit Eurostat, 93,5% dintre români nu cumpără nici măcar o carte pe an şi de aceea avem cele mai puține librării pe cap de locuitor. La acest capitol, statisticile ne plasează tot pe ultimul loc din Europa, având doar două librării la o sută de mii de locuitori, în vreme ce în Germania sunt de cinci ori mai multe.

Doar 6,5 la sută dintre români cumpără cel puţin o carte pe an. Asta înseamnă că în România, doar 1,3 milioane de persoane cumpără cărţi. Din păcate, la radio sau la televizor, cărţile nu sunt promovate pentru a încuraja cumpărarea lor, aşa cum se face obsesiv la multe alte produse. Promovarea cărţilor o întâlnim mai mult pe internet, pe paginile de socializare ale editurilor sau ale librăriilor.

„«Cărțile sunt scumpe». Este cea mai frecventă scuză pentru orice necititor care-și ascunde astfel dezinteresul față de carte în spatele unui pretext financiar. Doar că aceste trei cuvinte alcătuiesc un fals grosolan. Cărțile nu sunt scumpe și nici nu s-au scumpit la nivelul Uniunii Europene, în același ritm cu celelalte produse, conform Eurostat. Cel puțin nu în ultimul deceniu. Situația e fix la fel și în România. Nu dintr-o mărinimie a editorilor, ci din teama lor de a nu-și pierde și bruma de vizitatori de care se mai pot bucura prin librării sau la un Bookfest.

Nu trebuie să fii mare sociolog ca să observi că publicul de carte din România scade constant. Vedem asta de ani de zile, în ciuda campaniilor donquijotești ale editorilor. Nici nu ar putea fi altfel, când școala livrează spre 50% analfabeți funcționali la 15 ani, iar tinerii performanți migrează într-un ritm tot mai apăsat, unii chiar începând cu liceul”, declara în noiembrie, pentru Observator Cultural, Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România.

[eadvert]

Sectorul editorial european

Costul hârtiei s-a dublat în ultimul an, a crescut şi preţul serviciilor tipografice. În timpul pandemiei, multe tipografii s-au închis sau şi-au redus considerabil activitatea, rămânând şi fără stocuri la cerneală şi hărtie, după cum explică Mihai Mitrică. Dar chiar dacă tipografii au crescut preţurile, editorii fac paşi mai mici, pentru a nu-şi pierde cititorii. Însă anual, editorii pierd milioane de euro din cauza utilizatorilor de internet care descarcă fișiere pdf ale unor cărți aflate la vânzare pe rafturile librăriilor.

„Am ajuns, cu 60 de milioane de euro (100 de milioane de euro, dacă punem și produsele educaționale), cea mai mică piață de carte/locuitor din Uniunea Europeană, unde industria cărții este cea mai mare industrie culturală, cu o cifră de afaceri de circa 24 de miliarde de euro în 2021 și 130.000 de angajați. Slovenia, care are 2 milioane de locuitori, cam cât Bucureștiul după ce pleacă lumea în concedii, bifează circa 75 de milioane de euro în dreptul achizițiilor de carte în fiecare an”, spune Mihai Mitrică pentru Observator Cultural.

Pe site-ul Comisiei Europene, culture.ec.europa.eu/ro, la Cărţi şi editare, se precizează faptul că sectorul editorial reprezintă una dintre cele mai mari industrii culturale din Europa, cu o valoare totală de piață estimată la 36-38 de miliarde de euro. Conform raportului din 2018 al Federației Editorilor Europeni, se estimează că în domeniul publicării de carte (care include autori, librari, tipografi, designeri etc.) își desfășoară activitatea peste o jumătate de milion de persoane. Cu peste 500.000 de titluri publicate anual, sectorul european al cărților este extrem de bogat și divers.

Cu toate acestea, multe cărți europene nu sunt accesibile europenilor. Principalele motive sunt fragmentarea lingvistică și geografică a piețelor și dominația cărților scrise în limba engleză, care reprezintă 80-90 % din traducerile disponibile în Europa. Literatura din multe țări europene este prea rar tradusă în alte limbi. Prin urmare, mulți cititori europeni nu au acces la bogăția și diversitatea literaturii europene. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a amplificat adaptarea la era digitală și scăderea constantă a lecturii de texte literare.

Decembrie, pe valul vânzărilor

Vânzările în librării cresc mai ales din toamnă, când încep cursurile la şcoli şi facultăţi. Apoi, din fericire, în decembrie mulţi se orientează spre cărţi când vine vorba de un cadou.

Oana Secara – coordonator Librăria Humanitas Oradea: „În perioada sărbătorilor de iarnă, o mulţime de oameni cumpără cadouri din librării pentru cei dragi. Cele mai căutate cărţi sunt cele de ficţiune, de istorie şi de psihologie, dar şi cărţile pentru copii. Luna aceasta, cel mai bine vândut roman a fost «Theodoros», de Mircea Cărtărescu, recent apărut la Editura Humanitas. Mulţi adolescenţi vin în librărie în căutarea cărţilor despre care au citit recenzii pe reţelele de socializare şi îşi fac cadouri cărţi unii altora.

Clienţii se orientează şi spre lumânările parfumate Yankee (şi nu doar cele cu mirosuri specifice iernii) şi decoraţiunile de Crăciun (globuri de sticlă pictate manual, păpuşi de pâslă, coroniţe). Luna decembrie înregistrează cele mai mari vânzări din tot parcursul anului, datorită perioadei sărbătorilor. În rest, având în vedere realităţile social-economice din ţara noastră, vânzările din fiecare lună sunt mulţumitoare pentru buna funcţionare a librăriei”.

Printre preferinţele celor care au trecut pragul Librăriei Cărtureşti Oradea se află tot cartea „Theodoros”, de Mircea Cărtărescu, la secţiunea Ficţiune – Autori români. Tot aici, în topul vânzărilor se numără şi cartea lui Horaţiu Mălăele, „Poezii şi vorbe-n vânt” de la Bookzone, volumul „Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi”, apărută la Humanitas şi scrisă de Sabina Fati, de la editura Nemira cartea „Un om sub semnul întrebărilor” a lui Eugen Ionesco, de la Editura Omnium cartea „Am fost doctoriţă la Auschwitz” de Gisella Perl, sau Gabor Mate cu volumul „Mitul normalităţii”, apărut la Editura Herald.

Când vine vorba de cărţi pentru copii, Otilia Varodi – coordonator Librăria Cărtureşti Oradea precizează că pe primele locuri se înscriu Rald Dahl cu „Matilda” la Editura Arthur, Matt Haig cu „Un băiat numit Crăciun” la Editura Nemira şi Cornelia Funke cu cartea „Când Moş Crăciun a căzut din cer” la Editura Rao. Sunt căutate şi cărţile de benzi desenate, un bun exemplu fiind „Dogman se dezlănţuie” de Dav Pilkey, la Editura Graphic, sau de la secţiunea Manga, Tatsuki Fujimoto, seria Chainsaw Man de la Editura Viz Media.

Aşadar, volumul „Theodoros” de Mircea Cărtărescu este un cadou sigur şi apreciat în aceste zile premergătoare Crăciunului, dar nu numai. Asta în cazul în care cel căruia/căreia îi este adresată cartea nu o are deja în bibliotecă. De altfel, a fost în topul vânzărilor şi la Târgul de Carte Gaudeamus, care s-a încheiat la Bucureşti în 11 decembrie. „O scriitură unică la nivel mondial”, scrie Die Zeit. „În mijlocul pandemiei, al războaielor, al depresiilor și decepțiilor zilei de azi, am avut nevoie să trăiesc o vreme în tăcerea de capelă zugrăvită cu sineală și chinovar a unei lumi care se-ntoarce mereu, ca floarea-soarelui, către singurul lucru pe care-l prețuiesc cu adevărat, frumusețea”, scrie Mircea Cărtărescu.

Indiferent care ar fi titlul ales, o carte este un cadou de suflet, un prieten. Orhan Pamuk spunea: „Am citit o carte într-o zi şi întreaga mea viaţă s-a schimbat”. Cine ştie cum se vor schimba vieţi după acest Crăciun, ce carte se va aşeza pe raftul bibliotecii…

Cum alegi cartea-cadou?

– Te uiţi în biblioteca celui căruia îi dăruieşti carte. E util să afli ce citeşte, ce autori şi ce genuri preferă, ce îl preocupă. Trebuie și să observi ce volume are deja, pentru a nu-i dubla exemplarul.

– Un indiciu poate fi topul vânzărilor şi lista noilor apariţii editoriale

– Recenziile te pot ajuta să alegi o carte bună şi interesantă

– Cuprinsul unei cărţi sau introducerea te ajută să ţi faci o idee despre carte

– Dacă sunteţi foarte apropiaţi, provoacă-ţi prietenul la discuţii, ca să deduci ce şi-ar dori