Administraţia din Cărpinet încearcă să reînvie tradiţiile, meşteşurile şi obiceiurile din zonă printr-un proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional. Chiar dacă din cei 700.000 lei, cota de finanţare a comunităţii locale a fost de doar 2%, proiectul se derulează greu. „Chiar dacă tehnic proiectul este realizat în proporţie de peste 90% , am reuşit să intrăm, efectiv doar în posesia a 10% din banii destinaţi. De nenumărate ori am fost gata să renunţ la proiect. Am ţinut însă cu dinţii ca până la urmă să-l putem încheia”, spune primarul de Cărpinet Gheorghe Ienciu.
Proiectul prin care se încearcă revitalizarea satului tradiţional este complet de un alt, realizat tot din fonduri europene. Este vorba despre construirea unui Centru de Informare Turistică, lucrare care va fi scoasă, în curând, la licitaţie.
Primăria Cărpinet derulează un proiect de promovare a tradiţiilor, obiceiurilor şi meşteşugurilor din comună.
Încearcă să resusciteze specificul Cărpinetului pe bani europeni. O misiune deloc uşoară, chiar dacă dintr-un proiect de şapte miliarde lei vechi, cota de cofinanţare care revine comunităţii locale este de doar 2%.
„Am ţinut cu dinţii”
„Acest proiect a început în 2011 şi trebuie finalizat în mai 2014. Tehnic, proiectul este realizat în proporţie de 90%, dar din punct de vedere al fondurilor rulate nu putem vorbi de mai mult de 10% din total. Am ţinut cu dinţii de acest proiect, ca să-l implementăm, deşi sincer, eram gata să renunţăm la el dacă acestea sunt condiţiile în care se atribuie fondurile. Pe bună dreptate, furnizorii ne strâng cu uşa, dar banii vin foarte greu, avem mari greutăţi”, spune primarul de Cărpinet, Gheorghe Ienciu. Proiectul aduce în prim-plan obiceiurile, tradiţiile, ocupaţiile tradiţionale şi elementele de folclor din zona Cărpinet. Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul de intervenţie 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, Operaţiunea – Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice. „Obiectivul principal al proiectului este dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin promovarea elementelor de artă populară, de folclor, a monumentelor de artă şi a resurselor naturale din comuna Cărpinet, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”, spune şeful Primăriei Cărpinet.
Ridică praful de pe vărari
Prin acest proiect, autorităţile din Cărpinet urmăresc redescoperirea unor îndeletniciri şi meserii demult uitate. Vărarii din Cărpinet şi Călugării au fost deseori pomeniţi în documentele feudale. Conform carpinet.ro: „La 1733 se preciza că în apropierea acestor aşezări există piatră bună, din care se arde varul („…pro exurendo calce lapides habet…”). Primarul insistă că această îndeletnicire nu a murit, că mai sunt cuptoare cilindrice sau tronconice, cu pereţi de chirpici, cărămidă sau piatră, fie de suprafaţă, fie săpate în panta dealului, în care localnicii clădesc, după reguli precise, bulgării de calcar. La talpa cuptorului se pun bolovani mai mari, iar în partea de sus, cei mai mici. „Când cuptorul este umplut, gura acestuia se umple cu «sfac», în care se fac găuri – «liliecii» – pe unde se supraveghează arderea”, precizează site-ul proiectului. „Prin proiect am dorit să menţinem vie activitatea producătorilor de piatră. În Izbuc şi Călugări sunt vreao 30 de familii care îşi câştigă traiul, existenţa, din această ocupaţie. Piatra e extrasă din păşune şi are diferite culori în funcţie de mineralele dizolvate şi sedimentate în nisipul puternic compactat. Piatra ornamentală este folosită pentru amenajări, placaje exterioare si interioare, peisagistică, pavaje, mozaicuri”, spune primarul Ienciu. Ceramica de Leheceni este un adevărat brand local. Blidele de Leheceni, ornamentate cu spirală, roată şi creastă vin din urmă cu secole. Cel care duce mai departe perfecţiunea formelor şi a ornamentelor care au atins un rafinament deosebit prin simplitate şi ingeniozitate este Raul Bocşe. Tânărul a învăţat de la bunicul său cum să învârtă roata olarului, cum se fac obiectele tradiţionale, dar are şi creaţii proprii, inspirate din arta populară. Natura a fost într-adevăr generoasă cu zona Cărpinet. Rezervaţia de lauri, izbucul de la Călugări, Peştera Câmpenească sunt doar câteva dintre punctele de atracţie. „Tăul lui Ghib este o raritate în peisajul calcaros din ţară, foarte pitoresc prin coloritul roşu aprins al dolinei care tapisează malurile lacului, în contrast puternic cu albul calcarului ce mijeşte dedesubt şi cu verdele intens al vegetaţiei de baltă”, se arată pe carpinet.ro. Ce aşteptări are primarul de la acest proiect? Stimularea turismului prin promovarea la nivel naţional a patrimoniului cultural şi natural din Cărpinet, în scopul creării unei imagini pozitive a României ca destinaţie turistică, valorificarea resurselor turistice locale prin organizarea de evenimente cultural-artistice, crearea unei baze de date cu informaţii referitoare la produsele turistice culturale şi naturale din zonă, dar şi crearea de locuri de muncă permanente şi sezoniere prin creşterea numărului de turişti”, sunt doar câteva dintre obiectivele primarului Ienciu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!