Aşa după cum presa locală a notat deja, încă dinainte ca ancheta oficială să ajungă în fază publică, o parte a conducerii executive şi administrative a Universităţii din Oradea a ajuns să dea explicaţii poliţiştilor antifraudă pentru cum s-a acordat firmei CIAC încă o tranşă de lucrări la noul campus din spatele Sălii Sportive a Universităţii. Este vorba de semnatarii unui act adiţional despre care organele judiciare suspectează că ar fi fost antedatat pentru ca firma CIAC să poată amenaja încă o aripă a campusului în contul a 1,3 milioane de lei alocaţi de Minister, în 2013, pentru investiţii la Universitate. Deşi nu a semnat efectiv, rectorul Bungău ni s-a declarat solidar cu colegii săi: prorectorul Marcela Prada, directorul economic Crina Gherlea, directorul administrativ Mircea Gordan şi şeful serviciului tehnic, Andrei Krausz. Totodată, Constantin Bungău nu a ezitat să recunoască faptul că el însuşi este cercetat pentru instigare la fals dar consideră că bănuiala anchetatorilor se bazează doar pe o posibilă confuzie între data înregistrării actului adiţional şi data întocmirii lui efective. Aceasta fiindcă în actul incriminat nu se specifică nicăieri data la care a fost redactat ci doar data în care i s-a alocat număr în registru, şi anume 18 decembrie 2013. Dincolo de aspectele tehnice discutabile, rectorul subliniază că a avut de luat o decizie managerială pentru a putea cheltui până la finele anului 2013 banii de investiţii primiţi prin filă bugetară.
„În 2012 nu am primit fonduri pentru investiţii iar Universitatea are nevoie de locuri de cazare suplimentare. Cum puteam explica faptul că stăm cu lucrările deşi am primit fonduri în 2013? Sigur, se poate ajunge la o situaţie aparent discutabilă, dar când am devenit rector mi-am asumat responsabilitatea de a face ce e mai bine pentru Universitate. Ştim cu toţii că, datorită sistemului financiar-administrativ rigid, şefii altor instituţii din Bihor s-au abţinut să se expună personal în cazul unor investiţii de interes public”, ne-a explicat rectorul Bungău. Iar un astfel de episod este legat de noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor, unde lucrările au stagnat şi pentru că preşedintele Consiliului Judeţean Bihor a preferat să aştepte limpezirea procedurilor contractuale şi de licitaţie, declarând public că a fost ameninţat cu DNA în caz contrar.
În cazul noului campus univeristar, rectorul Bungău crede că stoparea contractului încheiat în 1998 cu CIAC putea conduce nu doar la riscul de a nu se mai putea cheltui la timp banii, din cauza organizării unei noi licitaţii, ci chiar şi la situaţia ca CIAC să solicite despăgubiri contractuale de la Universitate. „CIAC şi Universitatea au semnat un act de voinţă a părţilor pentru continuarea contractului, astfel că aveam o obligaţie în acest sens”, susţine Bungău.
Banii, tot în tranşe
Întrebat, miercuri, telefonic, de valoarea contractului pentru întregul campus, Ioan Mintaş, acţionar principal la CIAC, ne-a încredinţat că nu mai îşi aminteşte valoarea totală din cauza vechimii contractului şi a fragmentării lui financiare.
„Valoarea contractului s-a stabilit în urma licitaţiei naţionale organizate, în anul 1998, de o comisie formată din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Lucrărilor Publice, cu respectarea Ordonanţei de Guvern referitoare la licitaţiile contractelor publice. Au fost oferte şi de la alte firme. Nu a fost o licitaţie locală, organizată de Primărie sau altă instituţie”, ne-a încredinţat Ioan Mintaş, care este şi prodecan la Mediu.
Potrivit acestuia, valoarea contractului de licitaţie se ajustează cu respectarea indicilor de indexare a costurilor stabiliţi de Ministerul Finanţelor.
„Au fost şi perioade fără finanţare pentru noul campus. Aşa încât lucrările s-au suspendat, la fel ca la Palatul Justiţiei sau la sediul Poliţiei. Contractele se prelungesc până când reapare finanţarea, şi se încheie odată cu Procesul verbal de recepţie finală. Între timp, în anii fără finanţare se semnează un act adiţional de prelungire. Personal, nu văd rostul verificărilor în cazul contractului pentru campus şi, în niciun caz nu e benefic pentru nimeni că au ajuns în presă înainte ca organele competente să se pronunţe”, a conchis Mintaş.
Rectificare
În context, mai precizăm cu scuzele de rigoare că verificările nu au început în urma unui denunţ, aşa cum am dedus din context şi din discuţia cu unul dintre cei vizaţi de verificări. Astfel, fosta juristă şefă a Universităţii, Ramona Bacter, are doar calitatea de martor în dosar, şi în niciun caz de denunţător.
Citiți principiile noastre de moderare aici!