Legea pune dificultăţi nu doar cetăţenilor străini interesaţi să cumpere ci şi celor români, proprietari de terenuri extravilane în „fâşia de protecţie” care ar vinde conaţionalilor.
În plus, un aviz negativ primit de o persoană de la instituţiile de securitate ar trezi suspinciuni şi ar deconspira munca acestora. În mare, acestea sunt obiecţiunile formulate de UDMR la „Proiectul de lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice”. Proiectul a trecut de Parlament, îi ciuda Opoziţiei.
Legea a trecut o dată prin Parlament anul trecut, dar s-a întors cu amendamente de la Preşedenţie. În opinia lui Cseke Attila, noua formă este şi mai greoaie. „În Bihor, în varianta iniţială, erau afectate 101 localităţi. După creşterea fâşiei de la 20 la 30 de km, sunt 147 localităţi. De la Oradea, limita merge până Chişlaz, Derna sau Marghita”, arată deputatul UDMR.
Control SRI, SIE
Proprietarii de terenui agricole extravilane cuprinse în această fâşie, trebuie să se supună unor condiţii speciale dacă se decid să vândă. Potenţialul cumpărator trebuie avizat de Ministerul Apărării Naţionale. Vânzătorul trebuie să depună o cerere în acest sens, MapN va înainta apoi cererea spre analiză SRI şi SIE iar răspunsul ar trebui să se întoarcă în termen de 20 de zile.
Aceste avize specifice nu se aplică celor care, conform legii, au drept de preempţiune. În ordinea greutăţii, şi cu condiţia unor oferte identite, aceştia sunt coproprietarul terenului, vecinul, arendaşul şi statul român.
„Din punctul nostru de vedere, această lege încalcă un atribut important al dreptului de proprietate, acela de a dispune de ea după cum doresc. Această posibilitate nu există, în absenţa unui astfel de aviz”, susţine Cseke.
„Din păcate, dezbaterile din comisii şi din plen s-au purtat sub sloganul „Trebuie să ne apărăm pământul patriei” ori prevederile acestei legi se aplică în egală măsură şi cetăţenilor români cât şi celor din UE”, spune Cseke.
În opinia sa, legea este „neprofesionistă şi antidemocratică”, introduce o birocraţie excesivă care va crea probleme şi blocaje în aplicare.
Pe sfârşitul lui martie
Traseul Legii este destul de clar. În maxim cinci zile ar trebui să fie atacată la Curtea Constituţională(CCR) sau înaintată la Preşedenţie, care ar putea s-o atace la CCR. Dacă trece neatacată, se publică în Monitorul Oficial şi în 30 de minute, răgaz în care apar normele metodologie, intră în vigoare. „Fără dezbatere la CCR, undeva la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie, va fi aplicabilă”, precizează parlamentarul. Acesta a mai spus că UDMR ar fi dispusă să iniţieze o sesizare a CCR, dacă ar aduna destule semnături de la parlamentari.
Citiți principiile noastre de moderare aici!