Liderul PNL Bihor, Ilie Bolojan a ieșit, joi, în conferință de presă, înainte de alegerile de duminică, încadrat de parlamentarii Florica Cherecheș, Ioan Cupșa și Gavrilă Ghilea. Bolojan și-a repetat îndemnul adresat populației, de a merge la vot, și a expus argumentele în favoarea lui Klaus Iohannis. Parlamentarii au prezentat prioritățile guvernului Orban pe sectoarele care îi privesc direct: Cherecheș era „în cărți” pentru funcția de ministrul al Educației, iar Cupșa pentru cea de șef al Ministerului Justiției.

Trei pentru Iohannis

Bolojan a punctat trei argumente pentru care lumea ar trebui să-i înnoiască mandatul de președinte lui Klaus Iohannis.
Primul ar fi acela că Iohannis este candidatul care a dovedit deja că poate menține o direcție internațională favorabilă pentru țară, activând pe plan extern în spiritul politicii euro-atlantice.

Bolojan susține că un vot pentru candidatul liberalilor este un „vot pentru buna guvernare”, obținut printr-un parteneriat între președinte, care are o parte din puterile administrative, respectiv guvernul, care are cealaltă parte din puterea administrativă. „Tandemul Johannis – guvernul PNL, sau un guvern format după alegerile viitoare în jurul PNL, ajută interesul comunităților noastre pentru dezvoltare, prin politici publice bune. Este garanția că localitățile noastre pot prospera cu viteza cea mai mare”, consideră președintele PNL Bihor.

Al treilea său argument e că atunci „când PNL a avut un cuvânt de zis în guvernare, regiunea noastră și orașul Oradea au beneficiat de oportunități de dezvoltare”.

„În sfârșit…”

Cherecheș și-a început intervenția prezentând căderea Guvernului Dăncilă ca pe o reușită liberală: „PNL a reușit ceea ce și-a propus, să dea jos guvernul pesedist care a făcut foarte mult rău țării și să își asume guvernarea”. Deputata a mai declarat că „după 30 de ani, în sfârșit, depășim tranziția și începem construirea unei Românii normale, alături de președintele Klaus Iohannis”.

A mai spus că guvernul Orban s-a și apucat de treabă, a redus structura guvernamentală la 16 ministere, a numit și a primit confirmarea pentru comisarul european, Adina Vălean și a început să demită sau să înregistreze demisii de la protejații fostei puteri.

Prioritățile imediate ale guvernului Orban: să închidă anul 2019 cu un definict cât mai mic posibil, elaborarea legii bugetului de stat și instituirea de măsuri pentru a evita dezangajarea fondurilor europene.

Cherecheș s-a aflat pe lista scurtă de persoane propuse pentru a prelua Educația și în această calitate, s-a referit ieri și la domeniul respectiv. Ea consideră că învățământul românesc se confruntă concomitent cu trei mari crize: rata mare de abandon școlar timpuriu, rezultatele slabe în examinări și gradul mare de analfabetism funcțional, la 15 ani.

Vede prioritare în acest domeniu asigurarea siguranței în școli, organizarea concursului pentru posturile de directori, din 2020, respectiv organizarea licitației pentru manualele din următorul an școlar.

Măsurile de luat în primă instanță: corelarea ofertei școlii cu cererea de pe piața muncii, asigurarea unei mese în școală, extinderea programului after-school în clasele primare, decontarea navetei și construirea de internate pentru școlile profesionale.

Justiție de calitate

Ioan Cupșa a spus că „un act de justiție de calitate este o țintă majoră a Guvernului Orban”, pentru că încrederea în justiție este direct legată de nivelul de trai.

A punctat ca o premieră istorică faptul că toți procurorii de rang înalt, de la DIICOT sau DNA, de exemplu, sunt cu mandat interimar în funcții.
„Trebuie să dăm CSM ce este al CSM și Secției de Procurori ce este al Secției de Procurori. Avizele pe care CSM le va da în legătură cu numirile în funcțiile de conducere ale DNA, DIICOT sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte vor fi esențiale, ministrul Justiției va ține cont de aceste avize”, susține Cupșa.

El consideră că trebuie umblat la Legea recursului compensatoriu și că trebuie ca Secția Specială să dispară ca instituție.
În finalul conferinței, Bolojan a transmis bihorenilor să voteze așa cum le dictează conștiința, iar celor care au încredere în el, să-l voteze pe Klaus Iohannis.

Bilanțul fostului guvern, în cifre

Gavrilă Ghilea a ieșit cu un bilanț al guvernării anterioare, în cifre. Ministerul Finanțelor a anunțat un deficit de 2,6% din PIB, în perioada ianuarie-septembrie 2019, a spus el, „faţă de doar 1,77% în intervalul similar al anului trecut şi de numai 0,81% pe primele nouă luni ale lui 2017”.
Minusul pe primele trimestre din an, pe care îl numește „deficit istoric” e de peste 26,97 miliarde de lei.

„Efectele nocive ale OUG 114 pentru populaţie trebuie înlăturate de Guvernul PNL, pentru că giganţii din telecomunicaţii îşi recuperează deja costurile suplimentare induse artificial de la consumatorii-abonaţi, sectorul bancar de la clienţii cu credite în derulare, iar preţul locuinţelor a explodat după majorarea salariului minim din domeniul construcţiilor şi a preţurilor materialelor”, a mai spus Ghilea.

În final, a admis că nu are nicio garanție că revenirea la situația dinainte de instituirea „taxei pe lăcomie” va însemna automat diminuarea tarifelor. A spus doar că se așteaptă ca revenirea la tarifele anterioare să fie impusă de piață.

S-a mai referit la dobânzile la care s-a împrumutat guvernul PSD de pe pieţele internaţionale, unele dintre cele mai mari de pe piața financiară europeană: în 2018, România s-a împrumutat de pe pieţele externe cu o dobândă de 4,69%, față de Grecia care a primit dobânzi de 4,19%, Polonia, cu un nivel de 3,2%, Ungaria, cu 3,06%, în timp ce Croaţia a obţinut credite externe cu doar 2,17%, Cehia cu 1,98% iar Bulgaria chiar şi cu 0,89%.