Cornel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) şi Ilie Bolojan, primarul Oradiei, au avut ieri prima ieşire publică în tandem de când au ajuns pe funcţii, după campania electorală. Ruperea USL şi actualul teren politic mişcător i-a motivat pe cei doi liberali să îşi confirme public sprijinul reciproc. Au făcut asta apelând la o foarte seacă declaraţie de presă pe tema „proiectelor cu paternitate comună”, Aeroportul Oradea şi „soluţia Bolojan” la problema Muzeului Ţării Crişurilor.
Curse noi, cu dublă subvenţie
Popa şi Bolojan au anunţat că pregătesc caiete de sarcini pentru noi curse de pe Aeroport, spre două destinaţii europene, şi s-au angajat să ofere subvenţii pentru operatorii interesaţi, atât de la bugetul local cât şi de la cel al judeţului.
„Extinderea pistei este în derulare, licitaţia a suferit o întrerupere din cauza unei contestaţii dar s-a reluat. S-au elucidat problemele contestate şi termenul de depunere a ofertelor, de 4 martie, a fost amânat pe 28 martie”, a declarat Popa.
„Până la finalul lunii martie intenţionăm, cele două administraţii, să elaborăm un caiet de licitaţie pentru operatori de noi curse pe Aeroport. Avem deja aprobată, de Oficiul Concurenţei şi comisia europeană de resort, subvenţionarea per capita, pe persoană îmbarcată. Sumele variază de la 20 de euro/pe persoană în primul an până la 16 euro în al cincilea an. Maximum de sumă pe an se învârte undeva la 500.000 de euro. Vom încerca să licităm două destinaţii şi să avem câte două curse pe săptămână pentru fiecare dintre ele”, a explicat liderul de la Judeţ.
„Eficientizare” cu reduceri de personal?
80% din subvenţie ar urma să fie plătită din bugetul CJ iar restul de 20% ar veni de la bugetul Oradiei. „Sumele pot veni din două direcţii: fie printr-un proiect de hotărâre de Guvern, cu ajutorul Executivului – puţine şanse, sau din eficientizarea activităţii CJ”, a comentat Popa. Ce anume presupune această eficientizare vor constata subalternii lui Popa pe pielea lor.
Ilie Bolojan a justificat implicarea Primăriei în această cheltuială prin interesul economic al Oradiei. „Toate contactele cu firme importante, cu hotelierii şi companiile din Oradea se rezumă la dilema „când vom putea ateriza la Oradea şi din alte oraşe din Europa, nu doar de la Bucureşti?”. Această schemă pe care o închide CJ, reabilitarea pistei şi subvenţionarea unor zboruri, face ca dezavantajul Oradiei în competiţie cu oraşe cu aeroporturi mai mari, vezi Cluj şi Timişoara, să fie anulat”, a spus primarul, precizând că va fi vorba de „destianţii strategice”.
Muzeul, în Cetate
După ce s-a codit aproape doi ani să asume o poziţie fermă, pro sau contra mutării Muzeului Ţării Crişurilor în Cetate, Popa a anunţat ieri, sub presiunea schimbărilor politice, că susţine ideea pe care insistă Ilie Bolojan. Acesta pare a fi „trocul” de bază: Bolojan angajează Oradea la cheltuiala cu subvenţia iar Popa umple spaţiile de la Cetate şi plăteşte facturile lunare pentru cei peste 5.000 de metri pătraţi. Biznisul pare avantajos pentru ambele părţi, din moment ce Oradea are nevoie de aeroport iar cheltuiala CJ cu Muzeul în spaţiul nou ar fi mai mare. Pus în faţa acestei surprize, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, a refuzat să adopte o poziţie, deşi decizia îl priveşte direct: „Nu declar nimic, n-am ce comenta acum”.
Mutare agreată bilateral
„Am decis ca împreună să supunem atenţiei celor două consilii intenţia de a muta Muzeul în Cetate, unde avem un spaţiu de 5.000 de metri pătraţi. La Garnizoană vor continua lucrările când se va elucida situaţia. Încercăm să mergem în paralel cu lucrările din Cetate şi de la Garnizoană, care va fi amenajată ca sediu administrativ al tuturor instituţiilor publice care sunt azi răspândite în oraş. Intenţionăm să finalizăm lucrările în 2015 şi în 2016 să putem folosi ambele sedii”, a spus Popa.
Bolojan şi-a reluat argumentele mai vechi în favoarea mutării. „În vara anului viitor se încheie lucrările de reabilitare a Palatului Princiar din Cetate. Destinaţia iniţială a spaţiilor era doar parţial de muzeu. Amânarea mutării Muzeului în fosta Garnizoană a fost o oportunitate pentru a lua o decizie corectă pentru dezvoltarea Oradiei şi Bihorului: Cetatea în sine, dublată de exponatele Muzeului potenţează această atracţie. Şi este o decizie corectă în ceea ce priveşte modul de cheltuire a banilor publici”, a spus primarul. În opinia sa, spaţiul din garnizoană era „disproporţionat” raportat la Oradea celor 200.000 de locuitori.
Dacă decizia va fi susţinută de cele două consilii, va fi urmată de revizuirea proiectelor tehnice şi de mutarea ONG-urilor din spaţiile care le-au fost rezervate. Cu condiţia acordului în CL şi CJ, Muzeul din Cetate va fi funcţional la începutul lui 2016.
Citiți principiile noastre de moderare aici!