În contextul dezbaterii naţionale pe tema Codului Fiscal, Asociaţia Municipiilor din România prin preşedintele executiv Ilie Bolojan, cere liderilor de partide politice să susţină păstrarea taxei pe imobile/terenuri neîngrijite şi a celei hoteliere.
Prima a figurat în draftul de Cod Fiscal propus de Guvern dar a fost respinsă de Comisia pentru buget finanţe din Camera Deputaţilor. A doua a figurat în Codul anterior dar a fost scoasă din cel nou.
La latitudinea primarilor
„Este o pârghie fiscală pe care o autoritate locală o poate aplica sau nu, după cum consideră. Nu este obligatorie ci e un instrument de politică locală, al cărei nivel se poate stabili la maxim sau minim, în funcţie de realităţile din fiecare localitate”, susţine Bolojan. La nivelul Oradiei, edilul apreciază că 10% dintre terenurile oraşului se încadrează ca „pârloage” şi exemplifică cu terenurile şi clădirile fostelor fabrici, acum ruine abandonate. Acestea sunt, de regulă, puternic accesorizate cu reţele de utilităţi.
A fost acceptată de Guvern dar a fost scoasă din Cod pe motiv că „deţinătorii imobilelor nu au avut timp, nu au ştiut că trebuie să le îngrijească, etc”. „Ori aceştia le deţin de vreo 10-15 ani, vreme în care puteau deveni conştienţi de obligaţiile lor de proprietari”, e opinia sa.
Bolojan cere, acum, în numele AMR, ca partidele să susţină acest amendament şi să reintroducă în Codul fiscal posibilitatea supraimpozitării imobilelor neîngrijite din 1 ianuarie 2016. Pragul maxim de supraimpozitare al acestor imobile este de până la de cinci ori, cât decide fiecare Consiliu Local.
Impozitul ar intra în vigoare după ce comisia de urbanişti ar constata starea de degradare şi după înlăturarea acestei stări, s-ar reveni la impozitul anterior.
Taxa hotelieră
Noul Cod fiscal, în forma sa iniţială, a fost lipsit de această taxă.
E vorba de o taxă pe care o plătesc turiştii care se cazează la hoteluri, este percepută de hotelieri la facturare şi apoi e vărsată la bugetul local. „Taxa e folosită pentru autorităţi pentru promovarea turistică a localităţii respective, în general”, susţine primarul, precizând că altfel, „promovarea se face ori din bugetele locale ori deloc. E o practică europeană. Nu ni se pare normal să se anuleze taxe locale fără să fim consultaţi, în timp ce nu se oferă niciun fel de element financiar în compensaţie. Şi aşa, România nu e reprezentată turistic la târguri”, susţine Bolojan.
A oferit şi exemple. În Austria, taxa e încasată în localităţile staţiuni şi este în cuantum de 1,5-2 euro/zi, ca taxă de cură. În Franţa, există o taxă de sejur, încasată pe zi de cazare, la fel ca în Germania, unde este stabilită de fiecare land. Croaţia are o taxă hotelieră de 0,5 euro/zi sau în Polonia e de 0,5-0,6 euro/zi. „Dacă nu vrem să fim populişti, această taxă trebuie reintrodusă în Codul fiscal”, susţine preşedintele executiv al AMR.
Citiți principiile noastre de moderare aici!