Se insistă pe piatră și lemn, pentru încadrare în peisaj. Termopanul alb va fi interzis. De asemenea, construcția va trebui să fie de maximum 20% din teren.

„S-a construit haotic la munte, fără a se respecta formele apropiate caselor tradiționale și nici normele din domeniu”, transmite Ilie Bolojan, care consideră că, din punct de vedere arhitectural, multe zone montane sunt siluite.

Iar primul exemplu aflat la îndemâna sa este Vârtop – Arieșeni.

„Ne dorim un model care nu nenorocește natura, care creează premise pentru turism, dar fără să distrugi zona montană. Vom posta spre dezbatere publică un regulament de construire în zona montană a județului Bihor. Acum, nu există nicun astfel de regulament aprobat, ci doar regulamente generale, de urbanism, care nu sunt de natură restrictivă”, precizează președintele Consiliului Județean.

Regulamentul pentru construcțiile montane va fi pus în dezbatere publică timp de 45 de zile, începând de săptămâna viitoare.

[eadvert]

Ilie Bolojan arată că există un ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul local în zona Crișana-munte, elaborat de Ordinul Arhitecților din România. Și dă exemple de bune practici.

„Există o astfel de practică în țări europene cu zone montane care s-au dezvoltat bine, cum ar fi nordul Italiei sau Austria, deci nu venim cu ceva foarte nou, dar trebuie să facem și noi aceste lucruri. Există modele și din anumite unități administrativ-teritoriale din România. Ne vom consulta cu conducerea Parcului Natural Apuseni și cu primăriile, astfel încât să cădem de acord asupra acestor măsuri, iar investițiile care se fac să fie în bună regulă. În cursul lunii aprilie vom adopta acest regulament”, spune șeful CJ Bihor.

Padiș, Stână, Vârtop, Roșia…

Bolojan a identificat câteva zone prioritare cărora să li se aplice regulamentul construcțiilor montane: Padiș, Stâna de Vale – Baraj Leșu, Vârtop – Arieșeni, Roșia – Remetea, Defileul Crișului Repede, zona comunei Șinteu (regulament pentru conservarea zonei cu identitate slovacă).

„Acordăm consiliere oricărei primării. Arhitectul-Șef are mandat să colaboreze cu primăriile”, spune Bolojan, care a dat câteva exemple de condiționalități ce vor fi impuse prin regulament.

Vrea o suprafață minimă, de 1.000 mp de teren, pe care să se poată construi, “pentru a se împiedica o îndesare”. De asemenea, cel puțin 25 de metri front stradal. Gradul de ocupare de maxim 20% din suprafața terenului și 50 de metri minimum, până la vecini.

Ce s-ar interzice

Alte aspecte de arhitectură montană, cerute prin regulamentul propus: elemente din lemn masiv la fațadă; piatră din zona montană la fundații și zona de intrare; acoperișuri în două ape (cele tip terasă nu vor fi permise). La fel, vor fi interzise construcțiile din azbociment, acoperișurile cu țiglă din tablă, ferestrele din PVC de culoare albă. În privința gardurilor, Bolojan avansează o înălțime de maximum 70 cm, “care să se încadreze în ambient, nu tip cetate”.

„O reglementare este necesară, altfel lucrurile se degradează pe zi ce trece. Pagodele chinezești nu dau bine cu zona montană”, afirmă Bolojan.

Arhitectul-șef, pe repede înainte

În altă ordine de idei, șeful CJ anunță că din 1 martie activitatea Instituției Arhitectului-Șef de la nivel de județ se va desfășura la Muzeul Țării Crișurilor, cu acces dinspre Biblioteca Județeană. Se schimbă dinamica și orientarea față de cetățean.

„În cinci zile vom elibera certificatele de urbanism în județul Bihor. Va trebui să primim avizul de la primăria respectivă. Autorizația de construcție va fi eliberată în 10 zile lucrătoare, astfel încât cei care vor să construiască să aibă o predictibilitate. Dorim să avem o abordare pro-client, pro-cetățean. Azi, 40% din UAT lucrează cu Arhitectul-Șef al Județului Bihor. Noi dorim să fim și aici un exemplu de bună practică. Am convenit cu doamna Filip să lucrăm pe acest sistem, din martie”, a precizat liderul de la Județ.