La începutul anului, Transgex şi Primăria Oradea ajunseseră în instanţă pentru plata retroactivă a 40.000 de lei, ca redevenţă pentru folosirea terenului public în perioada 1 august 2003 – 31 decembrie 2009. Primăria Oradea şi Transgex sunt asociaţi din 2003 încoace, pe o perioadă de zece ani. Atunci, primarul Bolojan anunţa că municipalitatea nu dorea decât actualizarea contractului, ca şi în cazul Luxten. Iar directorul economic al Primăriei, Eduard Florea, preciza că impunerea redevenţei era o temă primită şi de la Curtea de Conturi. Tot atunci, dacă nu se găsea cale de depăşire a diferendului, viceprimarul Biro Rozalia anunţa că Primăria ar lua în calcul şi posibilitatea de a obţine licenţe de exploatare a apei geo-termale, pe cont propriu.
Transgex, condiţionat
Acum însă, edilul-şef al Oradiei lasă să se înţeleagă că municipalitatea preferă continuarea parteneriatului cu Transgex. „Principalele coordonate ale proiectului de exploatare din Borş sunt cunoscute de directorul Marcel Boloş, care s-a ocupat de el. În esenţă, municipalitatea nu are o problemă în a colabora cu Transgex, cu condiţia ca Transgex să-şi aloce investiţii pentru exploatarea resurselor geotermale spre binele Oradiei”, ne-a declarat luni Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, municipalitatea se concentrează pe trei componente majore: cuplarea resursei geotermale la reţeaua termică a oraşului, funcţionarea standard a viitoarei centrale finanţate prin POS Mediu, şi susţinerea unui sistem de tarifare corespunzător veniturilor populaţiei. „Acum aş fi un prezicător dacă aş garanta preţuri normale fiindcă sunt prea multe variabile. Însă după ce vom implementa proiectele europene vom fi mai aproape de adevăr”, conchide primarul Bolojan.
Cristian Horgos
Citiți principiile noastre de moderare aici!