Cu condiţia decretului prezidenţial de numire ce trebuie emis de preşedintele Traian Băsescu, Biro Rozalia va deveni vineri, 1 august, Ministru al Culturii. UDMR-ista şi-a expus, la finalul săptămânii trecute, primele consideraţii pe marginea muncii pe care o va presta, dar a refuzat să ofere exemple concrete. „Toate iniţiativele pe care doresc să le am le voi prezenta la o lună jumătate după preluarea ministerului. Am intenţia de a continua proiectele începute de dl. Kelemen şi aş dori să găsesc mijloacele prin care cultura să fie mult mai vizibilă, mult mai aproape de cetăţean”, a declarat senatorul.
Absenţi de marcă
Viitorul ministru a organizat, joia trecută, în incinta teatrului, o întâlnire cu mai mulţi oameni de cultură din judeţ. „Am iniţiat o masă rotundă cu principalii reprezentanţi ai instituţiilor culturale din Bihor, pe tema limitelor, a neajunsurilor culturii de azi din România şi din Bihor. Am vrut să văd ce propuneri, iniţiative sau păreri au, legat de acest domeniu”, a declarat Biro.
Au răspuns invitaţiei sale Agneta Marcu, decan al Facultăţii de Arte, Todor Albert, directorul Filarmonicii de Stat, Creţu Marius – manager Casa de Cultură a Sindicatelor, Silaghi Lucian – şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor, Ştef Traian – redactor şef al Revistei Familia, Kiss-Torek Ildiko – redactor Varadinum, Stefan Toth – Fotoclubul Nufărul, Mircea Jacan – Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Abrudan Cornel – Uniunea Artiştilor Plastici, Pogoia Marian – director al Şcolii Populare de Artă Francisc Hubic din Oradea, Lakatos Attila – istoric, Kiss Gabor – director economic al Teatrului Maghiar Szigligeti Ede şi alţii. De observat şi absenţe notabile, instituţii ca Muzeul Ţării Crişurilor sau Teatrul Regina Maria nu au fost reprezentate la discuţii. „Am avut mult mai mulţi invitaţi dar poate majoritatea sunt în concediu şi poate de aceea nu au venit. Vor mai fi astfel de întâlniri”, este explicaţia oferită de Biro.
Mâini ale Ministerului
Între concluziile cu care a ieşit Biro Rozalia de la întâlnirea cu oamenii de cultură din Bihor se află şi că e importantă „creşterea rolului direcţiilor judeţene de cultură”. „Acestea sunt nişte mâini ale Ministerului Culturii – ar fi bine dacă ar avea, într-adevăr, un rol semnificativ în păstrarea patrimoniului imobiliar şi nu numai”, consideră senatorul UDMR.
Alte idei cu care pleacă spre Capitală sunt necesitatea modificării legislative, în sensul ierarhizării instituţiilor. „Cea mai importantă este elaborarea legii cadru a culturii pentru ierarhizarea strictă a instituţiilor culturale. Este o diversitate enormă acum la nivel naţional şi asta va duce la scăderea eficienţei. Nu se ştie care instituţie este subordonată căreia, de unde ar putea primi subvenţii, etc”, explică Biro.
Fără comunicare
Senatorul apreciază că e deficitară colaborarea între administraţia publică şi instituţiile de cultură şi oferă drept exemplu Toamna Orădeană, prin prisma declaraţiei directorului Şcolii Francisc Hubic: „am copii şi tineri excepţionali care nu au spaţiu, nu au lumina reflectoarelor pentru a fi văzuţi. Avem valorile noastre pe care noi trebuie să le promovăm. Este un deficit în Bihor şi-n Oradea”.
Nu pare mulţumită nici de gradul de implicare în viaţa culturală a caselor de cultură a sindicatelor: „sunt structuri puternice, nefolosite la capacitate maximă”, crede Biro.
Citiți principiile noastre de moderare aici!