O întâlnire de lucru consumată ieri în faţa mediei locale a făcut notă discordantă, fiindcă a scos la iveală cifre îngrijorătoare, dar s-a şi finalizat cu o iniţiativă în favoarea bihorenilor.
Mai mulţi specialişti locali au fost invitaţi să marcheze Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei, celebrată ieri prima oară în lume. Doctorii au prezentat în cifre situaţia naţională şi locală pe tipuri de hepatită. Bihorul şi Aradul au cazuri de hepatita C mai multe (peste 4%) decât media pe ţară (3,25%). Aceste cifre pot însemna nu neapărat un semn de întrebare ci poate şi că medicii noştri îşi fac treaba mai bine şi diagnosticele ies mai repede la suprafaţă ca în alte judeţe.
Dr. Ciprian Brisc, medic gastroenterolog, atrage atenţia bihorenilor să fie mai atenţi unde îşi fac tatuaje, piercinguri , dar şi manichiura şi pedichiura. Specialistul a explicat consecinţele extreme pe care le produc în speţă hepatita B şi C (ciroze şi cancere hepatice) şi sugerează necesitatea unui program naţional, prin care bolnavii să beneficieze gratuit de tratament. În momentul de faţă, nici măcar unul dintre cele trei medicamente (toate extrem de scumpe) pentru tratamentul hepatitei C (interferon – peste 4.000 lei/lunar) nu se eliberează gratuit, fiindcă fondurile au fost epuizate pe anul în curs.
Medici de diferite specialităţi şi din diferite unităţi medicale bihorene, psihologi, sociologi, inspectori sanitari au conchis ieri să îşi unească în sfârşit cunoştinţele şi experienţa, pentru a reduce incidenţa cazurilor cu hepatită virală în Bihor şi pentru a informa şi mai bine cetăţenii despre metodele de prevenire a hepatitei virale de orice tip (A, B. C etc).
Pe scurt, realitatea
Dr. Zoia Bitea, director adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Bihor, a sintetizat situaţia cazurilor din Bihor, pe tipuri de hepatită. La hepatita A, ţara noastră, implicit Bihorul, are un „risc moderat” faţă de alte ţări. Virusul se transmite oral şi prin fecale, e considerată boala mâinilor murdare, apare în valuri (vara, toamna) şi atacă de regulă copii din colectivităţi, dar şi adulţii cu sanitaţie precară. Vaccinarea este cea mai bună metodă de apărare.
Hepatita B, spune dr. Bitea, care se transmite prin sânge şi derivate, reprezintă un pericol: circa două miliarde de oameni au virusul hepatic B, circa 350 de milioane au infecţie cronică din pricina virusului, iar în România circa 4,8% sunt afectaţi de acest virus. Virusul hepatic poate trăi latent fără manifestări, în funcţie de organism, sau, poate duce la ciroză (30% dintre oamenii cu virus B fac ciroză) sau cancer (70% dintre bolnavi dezvoltă cancer hepatic). Dincolo de igiena personală, doctorii recomandă practicarea sexului protejat, iar cadrele medicale – mănuşi. În plus, vaccinarea anti HVB conferă protecţie de 95% în prevenirea infecţiei şi a urmărilor sale cronice.
Hepatita C se transmite prin transfuzii, droguri injectabile, contact sexual neprotejat, de la mamă la copil, la naştere.
Real şi grav
Dr. Ciprian Brisc, medic gastroenterolog atrage atenţia declarând că cei expuşi sunt cadrele medicale, persoanele cu hemofilie, bebeluşii din mame infectate, dar şi cei care îşi fac piercinguri, tatuaje, manichiură ori pedichiură cu instrumente nesterilizate suficient. În ţară, circa 3,25% dintre români fac hepatita virală C, 80% dintre aceştia dezvoltând apoi boală cronică: un sfert dintre cei cu hepatita C fac ciroze hepatice, iar unul din cinci pacienţi cu HVC fac cancer hepatic.
Grav este că nu s-a inventat încă un vaccin, iar tratamentul este extrem de costisitor. Din mai anul acesta, în afara celor două produse injectabile, a mai ieşit încă un produs pe piaţă. Însă, după cum Jb a informat deja, bihorenii care au nevoie de astfel de medicament trebuie să şi-l cumpere, or costurile sunt mult peste potenţialul bolnavilor (interferon/lună costă peste 4.000 lei, tratamentul fiind necesar câteva luni, în funcţie de stadiul bolii şi recomandarea specialiştilor).
Iniţiativă pentru prevenirea infectarii cu hepatita
Dr. Ligia Burtă, director la Centrul de Transfuzii, a propus specialiştilor prezenţi să formeze un grup de lucru pentru a pune cap la cap datele pe care le deţine fiecare, scopul fiind formarea unei strategii de prevenire a infectării cu hepatită, indiferent de tip sau genotip. Prin urmare, este posibil ca iniţiativa orădenilor să se concretizeze într-un oarecare tip într-un program de screening şi includerea tratamentelor pentru consecinţele infecţiei cu hepatită în program naţional. În acest fel, bolnavii ar fi scutiţi de a mai scoate bani pe tratamente, iar medicii nu ar mai fi nevoiţi să aleagă pe cine tratează, din lipsă de fonduri. Cei prezenţi au promis că vor demara o campanie constantă de informare a populaţiei, cu scopul prevenirii infectării cu orice tip de hepatită.
O.Ş.
Citiți principiile noastre de moderare aici!