Revine în actualitate tot mai pregnant subiectul regionalizării României. În 2011, preşedintele Băsescu şi guvernarea PDL aduceau în discuţie reîmpărţirea administrativ-teritorială a ţării. Băsescu şi Boc vroiau ca actualele opt regiuni de dezvoltare să se transforme în unităţi administrativ-teritoriale, prin desfiinţarea judeţelor! UDMR s-a opus, însă, iar proiectul PDL de regionalizare a fost pus la sertar. S-a schimbat Puterea, iar acum Guvernul USL condus de Victor Ponta a readus în prim-plan regionalizarea. Şi premierul Ponta vrea tot opt regiuni administrative, bazate pe actualele regiuni de dezvoltare, cu diferenţa ca judeţele nu s-ar desfiinţa. Doar că deasupra lor s-ar mai impune un strat administrativ, denumit la nivel european NUTS 2. Nu doar reducerea prerogativelor preşedintelui, ci şi regionalizarea este un motiv pentru care USL vrea să schimbe Constituţia în acest an.
Dacă USL nu îşi schimbă actualul plan de regionalizare, Bihorul ar intra într-o regiune cu centrul la Cluj. Vestea nu e deloc încurajatoare pentru judeţul nostru, care ar deveni, astfel, unul dintre cele cinci „vagoane” din spatele „locomotivei” Cluj. Se cere o acţiune conjugată din partea mediului politic bihorean pentru ca acest deznodământ să poată fi evitat. UDMR propune un Bihor centru regional, alături de judeţele Satu Mare şi Sălaj.
Bihorul şi Clujul nu fac casă bună
Cseke Attila aduce argumente pentru ca Bihorul să nu ajungă sub tutela Clujului: geografice, economice, chiar istorice.
„Regiunile trebuie să primească recunoaştere în Constituţie, păstrând judeţele actuale. Chiar cred că judeţele actuale trebuie să rămână. Regiunile vor fi deasupra. Asta nu înseamnă mai multă birocraţie”, declara astă-toamnă Ponta, pentru Agerpres. Din păcate pentru judeţul Bihor, USL păstrează într-o oarecare măsură gândirea fostei guvernări PDL, ce este îmbrăţişată şi de preşedintele Băsescu. În sensul în care se insistă asupra reîmpărţirii administrativ-teritoriale a ţării plecându-se de la actualele regiuni de dezvoltare, prin intermediul cărora se accesează fondurile europene. Cum Bihorul este în aceeaşi regiune de dezvoltare Nord-Vest cu Clujul, conform planurilor Guvernului Ponta, Oradea şi Bihorul vor avea prima capitală la Cluj, iar a doua la Bucureşti. Iar aceasta oficial, constituţional!
UDMR a fost formaţiunea care s-a opus în 2011 planurilor de regionalizare anunţate de Băsescu, Boc şi PDL. De altfel, UDMR are un proiect legislativ propriu privind reorganizarea României, care a şi trecut deja de Senat, însă s-a oprit la Camera Deputaţilor. Acel proiect prevede 16 regiuni, cu Bihorul, Sălajul şi Satu-Mare grupate într-o singură regiune. Aşa cum au fost grupate şi judeţele Mureş, Harghita şi Covasna.
Şi acum, tot dinspre UDMR se ia iniţiativa pentru a preveni includerea Bihorului în aceeaşi regiune administrativă cu Clujul. „Nu am nimic cu Clujul”, asigură deputatul Cseke Attila, atenţionând, în acelaşi timp, că nu e totuna dacă eşti centru regional, aşa cum sigur va fi Clujul sau dacă eşti doar un „satelit”, aşa cum se preconizează pentru Bihor. „Dacă acum nu reuşim să facem ceva pentru Oradea şi Bihor ca să putem să le ridicăm, în 15-20 de ani efectele se vor vedea în mod clar. Dacă se reuşeşte, eu cred că pe termen mediu şi lung efectele vor fi pozitive. Interesul judeţului este să fie centru de regiune. Altfel, diferenţele faţă de Cluj se vor adânci”, avertizează deputatul Cseke.
Ne separă munţii…
Joi, parlamentarul UDMR de Bihor a oferit cel puţin două motive pentru care judeţul nostru merită să fie centru regional. Cseke a pornit de la un regulament adoptat de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, care arată că regiunile trebuie înfiinţate avându-se în vedere criterii geografice, istorice, culturale şi de mediu. „În forma actuală a regiunilor de dezvoltare, România nu respectă aceste criterii”, constată Cseke, adăugând că singura scuză ar fi că aceste regiuni au fost formate înainte de Aderare. Dar, dacă Ponta insistă că ar trebui să se regionalizeze pornindu-se de la actualele regiuni de dezvoltare, udemeristul crede că atunci ar trebui să se corecteze din faşă problema, prin reconfigurarea actualelor regiuni de dezvoltare.
Deputatul a oferit două motive pentru care Bihorului şi Clujului nu le-ar sta bine împreună, într-o singură regiune. Primul e cel geografic. Pentru Cseke, munţii dintre cele două judeţe ar trebui să fie un obstacol natural. Cu celelalte trei judeţe limitrofe, Satu-Mare, Sălaj şi Arad, Bihorul nu are această limită naturală, a subliniat Cseke, arătând la hartă că în celelalte părţi din ţară s-a ţinut cont de criteriul geografic.
Peste Dolj şi Iaşi
Al doilea criteriu pentru care Bihorul ar trebui separat de Cluj este cel economic. Cseke a venit cu datele privind contribuţia Bihorului la buget, prin sumele vărsate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor către bugetul consolidat de stat pe anul 2012. Judeţul Bihor este pe locul 7 într-un clasament naţional, devansând judeţe precum Iaşi ( locul 8 ) şi Dolj ( locul 11 ), ce ar urma să fie în mod cert centre regionale. Cseke a subliniat şi că cele două judeţe – Iaşi şi Dolj – au mai mulţi locuitori decât Bihorul şi totuşi, iată că trimit mai puţini bani spre Capitală! Conform datelor prezentate de acesta, un bihorean trimite la Bucureşti mai mult cu 30,74% decât un doljean şi în plus cu 32,51% faţă de un ieşean. „Atunci se pune întrebarea: de ce nu putem să fim centru regional? Depinde şi de voinţa politică şi cred foarte mult că trebuie să avem un punct de vedere comun, toate partidele şi toţi parlamentarii din Bihor”, a apreciat fostul ministru al Sănătăţii. De altfel, Cseke i-a invitat pe parlamentarii şi liderii politici din Bihor la o dezbatere pe această problemă, pentru joi, 31 ianuarie, de la ora 10, în sala mare a Prefecturii. De altfel, deputatul consideră că nu e normal ca două din primele şapte judeţe ale ţării să fie puse laolaltă în aceeaşi regiune. Nu ar fi deloc echilibrat.
Aspectul etnic, irelevant
Cseke a respins ideea conform căreia UDMR ar „cupla” Bihorul cu Sălajul şi Satu-Mare pentru a obţine o regiune cu un procentaj semnificativ mai mare de maghiari. El a arătat că o asemenea regiune ar însuma 1.096.726 locuitori, cu următoarea compoziţie etnică: 64,49% români, 27,5% maghiari şi 6,04% ţigani. Cseke Attila şi-a adus aminte că şi „din istorie” cele trei judeţe erau cuprinse în regiunea Partium. Dar, din motive evidente, parlamentarul de etnie maghiară nu a dorit să insiste asupra acestui criteriu istoric ce poate stârni sensibilităţi…
Citiți principiile noastre de moderare aici!