Din cele 22 de consilii locale care au înfiinţat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Aparegio” pentru a-şi rezolva problemele de apă-canal cu bani europeni, doar Biharia vrea să abandoneze proiectul pentru care s-a semnat deja finanţarea totală de 103 milioane de euro.
Chit că, astfel, Biharia îşi va pierde felia de 5,8 milioane de euro, riscând în plus penalizări de la Comisia Europeană de până la 20% din valoarea proiectului. Iar pe viitor va risca şi amenzi europene dacă nu îşi va pune la punct canalizarea cu staţie de epurare conformă.
Sătenii nu au însă de unde să ştie aceste lucruri, câtă vreme aleşii lor nu au dat curs invitaţiei Companiei de Apă Oradea (CAO) de a sprijini informarea populaţiei. Mai mult, primarul Nagy Gizela s-a arătat vexată că, ieri, CAO a chemat ziariştii pentru a asigura transparenţa la campania de încheiere a contractelor individuale. Iar consilierul local Kozma Géza a insistat că „e ilegală” acţiunea demarată de CAO la solicitarea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală (ANRSC).
În esenţă, situaţia tensionată e alimentată de faptul că ADI Aparegio nu a răspuns încă solicitării Bihariei de a ieşi din program în baza hotărârii de Consiliu Local din 19 iulie.
„Sătenii pot refuza contractul cu CAO”
Directorul CAO, Ovidiu Gavra, subliniază că şi locuitorii Bihariei pot rezilia oricând contractul de furnizare a apei. Înainte de a invita ziariştii să asiste la campania de încheiere de contracte individuale în Biharia, directorul Companiei de Apă Oradea (CAO), Ovidiu Gavra, a transmis câteva lămuriri.
„Contractele individuale pe care le vom încheia în Biharia vor fi valabile doar pe perioada cât rămânem ca operator în acea comună. Dacă Biharia va ieşi din ADI Aparegio, din acel moment contractele se anulează de drept”, a asigurat directorul Gavra. Dealtfel, acesta a amintit că orice cetăţean al Bihariei, Oradiei sau alte localităţi poate sista oricând contractul individual cu CAO.
„Nu avem clauze de reziliere cu cetăţenii Bihariei sau altei localităţi. Dacă ni se solicită, întrerupem furnizarea apei la o gospodărie, ne luăm contorul şi plecăm. Şi în Oradea există persoane care se descurcă prin foraje proprii sau alte mijloace”, a precizat Ovidiu Gavra.
Totodată, acesta a făcut şi câteva aprecieri privind costul apei facturate de CAO.
Un metru cub = o bere
„Am înţeles că în Biharia principala nemulţumire ar fi tarifele practicate de noi. Însă sătenii care au fântâni pot în continuare să-şi ude grădina sau să-şi adape animalele cu apa proprie, şi să folosească pentru consum apa de la robinet. Contorul arată ce consumă, şi doar acea plătesc. Fiecare se gospodăreşte sau economiseşte după posibilităţi. Şi în Oradea aveam blocuri de pensionari unde consumul lunar e sub un metru cub de apă. Ori un metru cub de apă are o mie de litri şi costă, de pildă, cât o jumătate de litru de bere. Adică 2,77 lei + TVA”, a explicat Gavra.
Tarif impus de UE
Cât priveşte tarifele practicate de CAO, şeful instituţiei a amintit că acestea sunt impuse de contractul de împrumut cu BERD şi că sunt controlate de Comisia Europeană.
„Şi pentru cota parte de finanţare a CAO în cadrul programului Aparegio va trebui să ne împrumutăm cu 8,3 milioane de euro + TVA. Comisia Europeană ne controlează cu stricteţe tarifele, astfel încât să se asigure că putem rambursa împrumutul”, a afirmat Gavra.
C.H.
Citiți principiile noastre de moderare aici!