Frustrat că nu are pârghii legale să oblige firma Cemtrade să ecologizeze haldele de şlam, şeful Comisariatului Judeţean de Mediu Bihor, Călin Mocan, speră să catalizeze un alt front de rezolvare a problemei.
„Văd că actualul director al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor spune că Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj Napoca ar fi de vină fiindcă nu i s-a stabilit firmei Cemtrade un termen precis de pentru ecologizarea haldelor de şlam. Chit că directorul APM Bihor a eliberat şi semnat avizul de mediu în care a precizat măsurile impuse, dar fără să precizeze termenele. Dar pentru orădeni nici nu contează prea mult dacă a greşit APM Bihor sau ARPM Cluj Napoca, instituţie cu care noi avem opinii diferite şi ce în priveşte situaţia de la ferma de porci Nutrientul din Ioşia. Important pentru orădeni este să scape de şlamul toxic”, ne-a declarat Călin Mocan.
Lobby pentru un acord
Acesta spune că atât Primăria cât şi Cemtrade au doar de câştigat dacă se vor accesa fonduri europene pentru ecologizarea măcar a haldei de şlam de lângă Şoseaua Borşului.
„Primăria are tot interesul să scape oraşul de o haldă cu potenţial nociv pentru sănătăatea populaţiei. În plus, după ecologizarea terenului s-ar putea amenaja pe el parcuri, piste de bicicletă, terenuri de fotbal sau de tenis, hipodrom sau orice altceva similar. Însă nu şi construcţii care necesită fundaţii serioase, cel puţin nu în perioada de monitorizare post-închidere a unei halde cu deşeuri industriale”, explică Mocan.
Iar comisarul-şef de Mediu al judeţului crede că şi Cemtrade are destule motive pentru a ceda Primăriei haldele de şlam, condiţie absolut necesarp la accesarea fondurile europene pentru ecologizare.
„Reprezentanţii SC Cemtrade au recunoscut că de la preluarea fostei Alumina au depus în halda C Zero circa 17 – 18% din şlamul depozitat acum acolo. Indiferent de eventualele lacune din contractul de privatizare, SC Cemtrade nu scapă de obligaţiile de mediu privind ecologizarea haldei C Zero. Am înţeles că vor să vândă întreg obiectivul industrial. Însă nici cumpărătorii nu vor fi încântaţi să se încarce cu o haldă de şlam. Însă dacă se înţeleg cu Primăria, pot scăpa acum de problemă cu nişte costuri rezonabile, În plus, terenul de sub barajul hidrotehnic al haldei e încă în proprietatea Primăriei iar Cemtrade plăteşte concesiune pentru el”, mai afirmă Mocan.
În viziunea acestuia, în protocolul dintre Primărie şi Cemtrade ar trebui să se stipuleze că municipalitatea preia terenul doar dacă se aprobă proiectul european pentru ecologizare. În plus, Cemtrade ar trebui să acopere partea de co-finanţare care, procedural, ar reveni Primăriei.
Speranţe şi la CET II
„După redactare, protocolul trebuie aprobat în Consiliul Local Oradea iar apoi se poate scrie şi depune dosarul de finanţare pentru ecologizare a haldei de şlam. O problematică asemănătoare e şi la CET II, cu deosebirea că zgura şi cenuşa sunt deşeuri inerte, nepericuloase. Mai mult, pot fi reciclate prin utilizarea lor, împreună cu lianţi speciali, la construcţia de drumuri. La CET II avem zgură şi cenuşă suficientă pentru o autostradă. Am înţeles că doamna ministru Elena Udrea s-a interesat recent de situaţia de la CET II. Aşa încât, dacă Termoelectrica nu va reuşi să găsească un cumpărător la noua licitaţie, cred că sunt şanse ca terenul pe care este depozitată zgura şi cenuşa să fie transferat în proprietatea municipalităţii”, conchide Mocan. JB – C.H.
Ploile din august 2006 au străuns digul haldei de şlam de lângă Şoseaua Borşului
Factbox:
221,7 milioane lei – preţul de pornire stabilit de Termoelectrica pentru ultima licitaţie de vânzare a CET II Oradea
10 milioane euro – costul estimat de administratorul Cemtrade, Paraska Veaceslav, pentru ecologizarea haldelor de şlam
Cristian Horgos
Citiți principiile noastre de moderare aici!